Agroturism în Parcul Natural Vânători Neamț

1.Motivarea alegerii destinației turistice

În cadrul acestui proiect se stabilește impactul activității turistice propriu-zisă asupra unei zone rurale din Romania ,concretizată în cazare,servicii de masă și alte servicii curente asta pe deoparte iar pe de altă parte,activitatea economică pe care o prestează proprietarul firmei(pensiune) agroturistice gazdă,concretizată în producerea și prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie și comercializarea lor direct la turiști

Obiective propuse: Obiectivele și acțiuni pentru dezvoltarea turismului în Parcul Natural Vanatori Neamț sunt:

• Reabilitarea patrimonului cultural;

• Reabilitrea spațiilor de cazare și crearea/dezvoltarea zonelor de agrement;

• Punerea în valoare a pensiunilor turistice;

• Promovarea potențialului turistic.

Un altfel de obiectiv îl reprezintă impactul turismului asupra mediului: Activităţile turistice, prin natura lor, determină anumite efecte asupra mediului. Toate aceste efecte pot varia în funcţie de amploarea acţiunilor turistice, a factorilor care contribuie la mărirea sau diminuarea lor. Toate aceste efecte au condus la apariţia noţiunii de impact al activităţii de turism asupra mediului. Pentru a limita impactul asupra mediului, ar trebui să se utilizeze un set de indicatori pentru a determina capacitatea maximă de primire a unei zone turistice.

Principalele obiective ale administraţiei parcului sunt menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor cheie, precum şi a peisajelor din cuprinsul parcului, crearea condiţiilor necesare pentru punerea în libertate a primului grup de zimbri, dezvoltarea ecoturismului şi promovarea valorilor naturale ale regiunii, precum şi implicarea publicului şi a comunităţii în conservarea valorilor parcului, prin programe de educaţie şi conştientizare.

Fig.1.Emblema Parcului Natural Vânători Neamţ

2.Prezentarea contextului economic local

Parcul Natural Vânători Neamţ este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice; în consecinţă, obiectivele administraţiei parcului sunt diverse, legate de specificul local, în acord cu principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. Existenţa tuturor acestor valori şi importanţa integrării armonioase a rezultatelor activităţii umane cu mediul înconjurător, necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific ariei luate în considerare. În acest mod se poate urmări îndeplinirea obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversităţii, în cadrul unei strategii adecvate, prin măsuri cu caracter unitar, care să permită cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente şi stabilirea unor obiective realiste.

Fig.2.Parcul Natural Vânători Neamţ

Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, cu precădere în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamţ, Raucesti, Pipirig si a oraşului Tg. Neamţ.

Accesul către Parcul Natural Vânători Neamţ este în principal posibil dinspre Tg. Neamţ, Piatra Neamţ, Vatra Dornei-Poiana Largului, Paşcani, Fălticeni, pe drumuri naţionale.

Sediul Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ este amplasat în comuna Vânători, jud. Neamţ. Administraţia este dotata cu 4 autovehicule, precum si echipament de birou, tehnologie informaţională si echipamente de teren.

Cadrul natural deosebit al zonei şi liniştea aşezămintelor monahale au constituit în decursul timpului, sursă de inspiraţie pentru însemnaţi oameni de cultură şi artă.

Amintiri şi descrieri despre zonă sunt lăsate posterităţii de către Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Calistrat Hogaş, Veronica Micle.

Mănăstirea Agapia a fost pictată în anul 1858 de către Nicolae Grigorescu, care a îmbinat tradiţia bizantină cu stilul neoclasic şi cu arta românească creată de geniul său artistic.