Amenajarea în Scopuri Turistice a Hotelului Azur

Capitolul I. Optiunea pentru tipul de amenajare

Bucuresti este cel mai populat oras, centru industrial și comercial al țării. Contestat de unii, adorat de altii, Bucuresti este un oras fascinant.

In timpul zilei, traficul si norii de praf iti strica buna dispozitie, insa, odata cu lasarea serii, cand terasele si restaurantele se aglomereaza, situatia se schimba in mod pozitiv. Pentru cei ce prefera un loc de cazare diferit de celelalte si departe de aglomeratie si de trafic si cu o diversitate de facilitati se va construi hotelul Azur.

Tipul de amenajare

Din punct de vedere al resurselor este o amenajare echivoca utilizand suprafete mari de teren, dar nefiind subordonate unor caracteristici comune. Dupa natura spatiului geografic se inscrie in tipul de amenajare periurbana. Din punctul de vedere al resurselor turistice si al modului de distributie al acestora in teritoriu este o asezare punctiforma.

Capitolul II. Selectia zonei

2.1. Localizare geografica si cai de acces

Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României), din care suprafaţa construită este de 70%.

Oraşul este aşezat la 44°24'49" latitudine nordică (ca şi Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) şi 26°05'48" longitudine estică (ca şi Helsinki sau Johannesburg), în sudul României la o distanţa de 64 km nord de fluviul Dunăre, la 100 km sud de Carpaţii Orientali, şi 250 km vest de Marea Neagră.

Hotelul Azur va fi amplasat la 16 km de Bucuresti, langa lacul Cernica, caile de acces fiind cele rutiere.

2.2. Potentialul turistic al zonei

2.2.1. Resurse naturale

Relieful. Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului.

Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.

Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiului pe direcţia aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.

Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.

În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă.

Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide.

Clima. Climatul Bucureştiului este moderat continental, cu nuanţe excesive. Temperatura medie anuală variază între 10-11°C. Vara, temperatura lunii iulie urcă până la 30-40°C. În general, iernile sunt blânde, temperatura medie a lunii ianuarie ajungând până la -3°C. Media anuală a precipitaţiilor atinge 450-500mm. Primăverile timpurii şi toamnele lungi dau oraşului Bucureşti un colorit deosebit de atrăgător.

Hidrografia. Hidrografia este reprezentata de raurile Dambovita (24 km) si afluentul sau Colentina (in nord, pe 33 km, foarte meandrata). Cursul raului Dambovita a fost amenajat si canalizat dupa planurile arhitectului Grigore Cherchez si a fost acoperit cu plansee de beton in 1936 pe portiunea dintre Piata Natiunilor Unite si Podul Serban Voda.

Lacurile sunt artificiale amenajate de om ca puncte de atractie si agrement: Baneasa(40ha), Herastrau, Chitila, Mogosoaia, Floreasca, Tei, Fundeni, Pantelimon, Lacul Morii.

Flora. Bucureştiul este un oraş de câmpie cu flora şi fauna specifică climatului temperat continental, stepă ierboasă. Astfel flora este alcătuită în principal de arbori din categoria foioaselor (stejar, fag, castan, tei, salcie în lunca râurilor), pomi fructiferi (pruni, caişi, meri, peri, cireşi, etc) şi arbuşti (prunul sălbatic, măceşul, porumbarul, măceşul pitic), flori viu colorate şi bogate (muşeţel, mac, trandafiri, albăstrele, margarete).

Fauna. Fauna este formată mai ales din animale domestice. Vegetaţia s-a restrâns treptat şi multe din animalele sălbatice au dispărut (bizonii). În zilele noastre au rămas păsări şi rozătoare mici, ca veveriţele, în insulele de pădure care mai există.