Amenajarea în Scopuri Turistice a Zonei Suceava

Capitolul 1.

Strategia de dezvoltare a zonei turistice Suceava

Zona Suceava sau nordul Moldovei sau Bucovina deţine valori culturale dintre cele mai vestite pe plan cultural: bisericile cu fresce exterioare. Acest colţ de nord-est al ţării formează o zonă de interes special care îmbină calităţi culturale şi peisagistice ce trebuie protejate. Sub aspect turistic, zona nordului Moldovei poate atrage un număr mare de turişti străini şi români, dar poate conduce şi la supraaglomerare şi deteriorări ireparabile ale monumentelor şi mediului.

Strategia de dezvoltare turistică trebuie să urmărească menţinerea unui număr de turişti în limitele sociale şi de mediu permise, crearea unor circuite atractive care să vizeze toată zona, o promovare adecvată a zonei.

Produsul turistic trebuie să se adreseze atât turiştilor interesaţi de cultură, cât şi celor care studiază cultura din zonă şi celor care întreprind pelerinaje religioase. Nu trebuie omişi oamenii de afaceri din categoria consumatorilor de turism Atracţiile turistice trebuie să se dezvolte incluzând şi următoarele aspecte:

- întocmirea unui sistem de organizare a vizitelor la principalele puncte de atracţie;

- o bună semnalizare şi informare turistică atât la punctele de atracţie şi muzee, dar şi la nivel regional;

- dezvoltarea unor atracţii complementare care să reducă presiunea asupra atracţiilor principale şi deteriorarea mediului;

- restaurarea monumentelor şi protejarea acestora;

- reabilitarea spaţiilor de cazare din principalele centre şi construirea altora de-a lungul rutelor principale şi lângă punctele de atracţie;

- încurajarea facilităţilor de turism rural;

- modernizarea drumurilor şi realizarea unor puncte de oprire convenabile, de preferat la încrucişările de drumuri;

- asigurarea protecţiei rutelor cu peisaje frumoase, a pădurilor;

- întocmirea unui program de reabilitare a hotelurilor şi dotărilor, de construire a noi clădiri, de restaurare şi conservare a Mănăstirilor.

Zonificarea turistică a judeţului delimitează patru areale mari şi o subzonă, în funcţie de importanţa obiectivelor cuprinse şi de rolul localităţilor componente:

1. Zona mănăstirilor Bucovinei ce include mănăstirile Voroneţ, Humor, Suceviţa, Arbore, Moldoviţa, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Rădăuţi cu Biserica Bogdana şi oraşul Gura Humorului. Această zonă este străbătută de 3 drumuri principale: Bucureşti – Suceava – Siret (DN2 – E85) , Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei (DN17 – E576) şi Rădăuţi – Suceviţa – Sadova (DN 17A). Subzona Cacica – Solca deţine ca obiective turistice mănăstirea şi Hanul Solca, cabana „Trei Iazuri”, Salina Cacica, bisericile de lemn de la Cacica şi Solca şi cele 2 staţiuni balneoclimaterice nou propuse: Solca şi Cacica.

2. Zona mănăstirilor Stânişoarei unde se găsesc mănăstirile Probota, Slatina şi Râşca; din punct de vedere turistic această zonă trebuie considerată în strânsă relaţie cu zona mănăstirilor Bucovinei şi a celor din judeţul Neamţ. Este străbătută de 2 drumuri principale Târgu Neamţ – Boroaia – Fălticeni (DJ153) , Păltinoasa – Fălticeni (DJ174) .

3. Zona Câmpulung Moldovenesc, întinsă între rezervaţiile ştiinţifice şi monumentele naturii: Pietrele Doamnei şi Codrii Seculari Slătioara în N-V judeţului. Ca obiective întâlnim: cadrul natural Moldova Suliţa, Izvoarele Sucevei, masivul Giumalău – Rarău, centre de artă şi folclor. Este străbătută de 3 artere principale: E 576 – DN 17 Suceava – Vatra Dornei, DN17A Câmpulung Moldovenesc – Vatra Moldoviţei şi Câmpulung Moldovenesc – Rarău – Chiril (DN17 B).

4. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, staţiunea balneoclimaterică de importanţă naţională cu acelaşi nume, Valea Bistriţei, localităţi cu izvoare de apă minerală la Dorna Candrenilor, Şaru Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Dârmoxa, Broşteni, satul Ciocăneşti renumit prin arta meşterilor locali privind decoraţiile exterioare ale caselor ţărăneşti, Masivul Suhard-Ouşoul. Este străbătută de drumurile principale: Broşteni – Zugreni – Vatra Dornei (DN 17B), Vatra Dornei – Iacobeni – Cârlibaba (DN 18), Vatra Dornei – Dorna Candrenilor – Lunca Ilvei (DN 17) , Broşteni – Dârmoxa – Panaci – Vatra Dornei (DJ 174).

Un plan strategic a turismului într-o zonă trebuie să conţină:

- prezentarea principalelor caracteristici:

- date generale de prezentare (aşezare geografică, relieful, clima, reţeaua hidrografică, resurse naturale, unităţile administrativ-teritoriale, populaţia, istoric);

- dezvoltarea generală socio-economică (industria, agricultura şi silvicultura, producţia vegetală, pomicultura, zootehnia, industria alimentară, silvicultura, mediul de afaceri, sectorul bancar, infrastructura de transport, utilităţi, educaţională, de sănătate şi în domeniul cercetării, servicii sociale – şomaj, asigurări sociale, protecţia copilului);

1.1. Date generale de prezentare a judeţului Suceava

Aşezare geografică

Figura nr. 1 – Harta fizică a judeţului Suceava (sursă: www.lasuceava.ro)

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României şi ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2 (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară. Dimensiunile mari ale judeţului explică varietatea geologică, a peisajului, precum şi a resurselor naturale. Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est lunca largă şi joasă a Siretului, teritoriul judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş cu faţada largă de peste 100 km. expusă spre est.