Amenajarea Spațiului Turistic al Munților Trascău

I. Fondul natural

Relief

Munţii Trăscăului sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni, dominând Valea Mureşului în aval de confluenţă cu Arieşul. Se întind pe suprafaţa judeţului Alba şi o mică parte în judeţul Cluj. Desfăşuraţi pe o distanţă de circa 75 km, de la nord de Arieş până în valea Ampoiului, pe direcţia nord-nord-est - sud-sud-vest, ei prezintă un paralelism aproape perfect cu valea, respectiv cu Culoarul Mureşului. Munţii Trăscăului reprezintă subunitatea nord-estică a Munţilor Metaliferi, care domină pe o lungime apreciabilă Valea Mureşului. Având o poziţie marginală pe latura vestică şi sudică, ei intră în contact cu alte zone montane, în timp ce înspre nord şi est ei domină depresiunea colinară a Transilvaniei.

Fără să atingă înălţimea întâlnită în alte grupe ale Carpaţilor României, Munţii Trăscăului reprezintă, totuşi, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potenţial turistic, doar în parte valorificat până în prezent. În ciuda faptului că au înălţimi sub 1400 m, ei apar destul de impunători, mai ales când sunt priviţi din Culoarul Mureşului, de unde-şi dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie, relieful fiind format din gresii, calcare şi conglomerate.

Cu o morfologie complexă datorată variatei alcătuiri petrografice în care se regăsesc petice cristaline, calcare coraligene sau cristaline, dolomite, fliş cretacic sau sedimente miocene, Munţii Trăscăului sunt unitatea montană cu cea mai mare întindere din judeţul Alba. Pitorescul acestor munţi este dat de relieful carstic aliniat pe direcţie nord- sud între Ampoi şi Arieş. Altitudinal, aceşti munţi ating 1282 m în Vârful Secul, 1304 m în Vârful Tulburelul, 1217 m în Vârful Trascău, 1364 m în Vârful Negrileasa, etc.

În timp ce în nordul şi în sudul acestei unităţi montane aşezările apar doar pe văi şi în cadrul depresiunilor, în partea centrală a Munţilor Trăscăului satele şi cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se, sub formă de „crânguri”, printre ogoare şi integrându-se, astfel, peisajului specific al Ţării Moţilor.

Natura a înzestrat spaţiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere ştiinţific, dar şi turistic, numele unora având deja o mare rezonanţă, precum Cheile Turzii, Turenilor, Râmeţului, Găldiţei, Întregaldelor, Ceţii, Aiudului, Ampoiţei, apoi masivele calcaroase Bedeleu şi Ciumerna, Colţii Trăscăului şi Piatra Ceţii, peşterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuţa, Liliecilor, marea dolină Vână-tara, o serie de defilee ca cele ale Arieşului, Iarei, Hăşdatelor, etc.

Fig. 1. Harta Munţilor Trascău

Tabelul 1. Lista obiectivelor turistice din localităţile prezente în Munţii Trascău

Localitatea Obiective turistice

IGHIU Peştera Liliecilor, Peştera Gaura Calului, Cheile Ampoiţei, Pietrele Ampoiţei, Piatra Grohotişului, Piatra Poienii, Vârful Hulmurilor, Vârful Sfredelaşu, Vârful Fabian

ÎNTREGALDE Platoul Ciumerna, Poiana Ascunsă, Pietrele Hăldăhaia, Piatra Craivii, Piatra Ceţii, Muntele Ceţii, Peştera Bisericuţa, Peştera Hăldăhaia, Avenul Gaura Calului, Dealul Albii, Cheile Feneş, Cheile Găldiţei, Cheile Întregaldelor, Vârful Balcoi, Vârful Măgurii, Vârful Arsurii, Vârful Poiana Măgurii, Vârful Ciuha, Vârful Baieşului

LIVEZILE Dealul Sesuri, Dealul Lopezile, Piatra Butanului, Poiana Aiudului, Defileul Rachişului, Cheile Aiudului (Cheile Vălişoarei), Cheia Plaiului, Vârful Rânchezătoarea, Vârful Usculii, Vârful Măgulici.