Amenajarea teritorială a Parcului Național Piatra Craiului

Capitolul 1 Prezentarea potentialului turistic al PNPC

1.Scurt istoric al PNPC

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului".

In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare.

In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc national prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.

2.Localizare

Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de 450 22’ 1.73’’ si 450 34’ 49.55’’ latitudine nordica si 250 08’ 51.61’’ si 250 21’ 57.21’’ longitudine estica. Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha in jud. Brasov si 6967 in judetul Arges.

In interiorul parcului este prevazuta o zona cu protectie stricta, în suprafata de 6053.8 ha (Brasov 2619ha, Arges 3434.8 ha). Zona cu protectie stricta mai include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) în judetul Brasov si Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului si Cheile Dâmbovitei, situate în judetul Arges, precum si o arie de protectie cu caracter de rezervatie naturala totalizând 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul zonei cu protectie stricta se afla si zona în care pasunatul este interzis, cu o suprafata 515.5 ha.

Zona de protectie integrala are suprafata de 104,6 ha. Restul suprafetei constituie zona de conservare durabila (6835.2 ha), respectiv zona de dezvoltare durabila (1765,4 ha).

3.Alcatuire geologica

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).

4.Clima

Prin pozitia geografica, Parcul National Piatra Craiului, se incadreaza zonal in clima temperata, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vestic de nuanta atlantica si cel excesiv continental. Zona se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul muntilor inalti. In general, clima masivului nu difera mult de a celorlalte zone montane invecinate. Totusi, pozitia geografica, inaltimea, orientarea si configuratia reliefului imprima climei unele particularitati locale.

Temperatura - In Parcul National Piatra Craiului repartitia temperaturii anuale a aerului scade in functie de cresterea altitudinii: Rucar (>7ºC), Zarnesti (5-7ºC), Podu Dambovitei (5-7ºC), Fundata (4-5ºC), Curmatura (4-5ºC), Piatra Mica (2-4ºC), Vf. Piscul Baciului (0-2ºC). Numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura maxima 25ºC, scade in urmatoarea ordine: Rucar 40-20, Zarnesti 40-20, Fundata 20-0, Piscul Baciului 0 .

Precipitatiile-Din datele inregistrate la mai multe statii meteorologice din zona, se constata ca precipitatiile au o distributie neuniforma, ele crescand treptat din punct de vedere cantitativ in raport cu altitudinea, variind de la 900-1000 mm in zonele joase la aproape 1300 mm, in partile mai inalte ale teritoriului. In afara volumului de precipitatii lunare si anuale, este important de cunoscut si modul in care acestea se repartizeazain cursul anului, adica frecventa zilelor cu precipitatii (peste 0,1 mm). Numarul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile inregistrandu-se in sezonul de vegetatie, lunile mai-august, in acesta perioada cazand 47-52% din totalul precipitatiilor dintr-un an. Predominarea in cursul anului a precipitatiilor sub forma solida pe masura ce creste altitudinea, atrage dupa sine cresterea grosimii stratului de zapada si a duratei mentinerii lui (140-200 zile).