Amenajarea turistică a comunei Vama - Țara Oașului

I.Opţiunea alegerii

Am ales localitatea Vama, în vederea valorificării si amenajării din punct de vedere turistic deoarece aceasta dispune de resurse turistice, atît naturale (ape minerale sulfuroase şi termale precum Băile Puturosa şi Valea Măriei, relief montan-vârful Mica, păduri) cât şi antropice (creşterea animalelor, pomicultura, meşteşugul olăritului).

Apoi comuna este plasată pe drumul naţional care leagă oraşul Satu Mare de Negreşti Oaş şi desemenea face legătura cu oraşul Sighetul Marmaţiei din judeţul Maramureş, acesta fiind un real avantaj deoarece se poate integra unui itinerariu turistic care să cuprindă şi alte obiective din ,,Ţara Oaşului’’ şi ,,Ţara Maramureşului’’.

Deasemenea amenajarea turistică a acestei localităţi rurale, se sprijină pe existenţa unor condiţii şi dotări de bază, indispensabile dezvoltării fenomenului turistic precum căile de acces, reţelele de asigurare a utilităţilor (energie electrică, apă, canalizare, telefonie fixă şi mobilă, televiziune prin cablu şi satelit) şi serviciile publice locale.

Prin urmare, aceste resurse turistice naturale şi antropice, care aparţin comunei Vama sunt elementele care fac ca aceasta să fie optimă în vederea valorificării şi amenajării din punct de vedere turistic.

II. Selectarea zonei

2.1. Localizarea comunei

Situata in partea de E a teritoriului judetului si in sudul Ţării Oaşului, comuna Vama se invecineaza cu oraşul Negreşti Oaş la N si E, cu judetul Maramures la S si cu comuna Orasu Nou la V A luat fiinta la vărsarea Talnei Mici in Talna Mare ,deoparte si de alta a râurilor. Ulterior s-a extins spre nord, dobandind o textură regulată si înglobând în intravilan soseaua Satu Mare-Sighetu Marmatiei si calea ferata Satu Mare –Bixad.

Fig. 1. Localizarea satului Vama în judeţul Satu-Mare (www.vama-sm.ro)

Căi de acces

Drumul national DN19 care face legatura intre Satu-Mare si Sighetul Marmatiei strabate intravilanul comunei Vama. Comuna este legata prin DJ 197 de zona turistică Valea Mariei cu legătură spre Tur. Accesul spre zona turistică Puturoasa se face pe un drum forestier modernizat printr-un program Sapard.

Prin calea ferata Satu Mare-Bixad, comuna are legatură cu localităţile: Oraşu Nou, Livada si Botiz.

2.2 Resurse naturale

Fig. 2. Harta resurselor turistice naturale din judeţul Satu Mare

Relieful

Relieful comunei este format din dealuri, continuare a prelungirii munţilor, terenuri colinare care se prelungesc in podişuri, luând apoi forma unor platouri întinse, care se continuă in sensul luncilor râurilor Talna Mare si Talna Mica

Comuna este situata in Depresiunea Oaşului, la sud-est-ul Munţilor Gutin, la o altitudine de 500 m, cel mai inalt punct fiind Muntele Mic, cu o inaltime de 1011 m.

Clima

Pe fondul climatului temperat continental moderat, comuna se afla sub influenta maselor de aer vestice (oceanice) umede si cu variatii termice moderate ale temperaturii aerului intre vara si iarna.

Dispunerea in trepte determina si etajarea celorlalte conditii de mediu.Se remarcă, astfel, scaderea temperaturii medii anuale de la 8 la 4 grade C, cresterea cantitatii anuale de precipitatii, de la 700 mm la 1000 mm, din care precipitatiile solide căzute in sezonul rece determina acoperirea solului cu strat de zapada timp de 45-65 zile.

Cantitatile maxime cazute in 24 ore ,care pot declansa viituri locale si inundatii, inregistrază circa 100-140 mm/24 ore. In luna ianuarie, temperatura medie scade cu altitudinea de la -2 -3 grade C ,pana la +6grade C In luna iulie, la altitudini scăzute se inregistraza peste 20 grade C

Reţeaua hidrografică axată pe valea râului Talna Mare,care colecteaza afluentii de pe stanga:Talna Mica, Marcosa si Racsa se izvorasc din muntii Gutai

Albiile minore sunt inguste, adincite de multe ori strangulate de vegetatie si deseuri menajere, provocand numeroase deversari ale apei la ploi torentiale si eroziuni ale albiei si malurilor, periclitând podurile ,podeţele si uneori drumurile si uliţele comunale.

Vegetaţia este foarte diversificată deoarece teritoriul comunei Vama cuprinde atat zona de munte cat si de şes. Aceasta este formată din paduri de răsinoase si foioase, ponderea cea mai mare avand-o bradul si molidul si in mai mica masura, pinul. Dintre foioase cel mai răspândit este fagul, urmat de stejar, mesteacan, paltin, ulm, arin, plop.

Fauna din padurile comunei cuprinde cateva familii de ursi bruni, cerbi, caprioare, mistreti, lupi, iepuri, nevastuica de stânca, iar in pădurile de lizieră si in padurea de şes de la Valea Mariei, se gasesc: fazani, veverite, huli, stancute si coţofene.

Izvorele minerale de la Valea Măriei şi Băile Puturoasa, aparţinând comunei Vama sunt o resursă naturală deosebită pretabilă valorificării din punct de vedere turistic, conţinând ape minerale carbogazoase, clorurosodice şi sulfuroase, amenajările prezente fiind la un nivel nesatisfacător pentru un posibil flux turistic.