Amenajarea turistică a teritoriului - amenajare periurbană Jilava - 1 Decembrie

1. Localizarea zonei și stabilirea tipului de amenajare

Zona vizată pentru elaborarea planului de amenajare turistică se regăsește în județul Ilfov, în sudul Bucureștiului, la 15 km de centrul orașului și la 10 km de limita sudică a acestuia. Se întinde de-a lungul a aproximativ 1 km în vestul Drumului European E85, din vecinătatea râului Sabar până în apropierea intrării în comuna 1 Decembrie, Ilfov. Astfel, se învecinează la sud cu comuna 1 Decembrie, la nord cu comuna Jilava, la vest cu comuna Dărăști-Ilfov, iar la est cele mai apropiate așezări sunt Sintești și Crețești.

La stabilirea tipului de amenajare turistică ce urmează a fi propusă s-au luat în considerare o serie de noțiuni teoretice care argumentează validitatea opțiunii. În primul rând, referitor la dimensiunea și răspândirea în teritoriu a resurselor ce vor fi exploatate, zona aleasă se încadrează în categoria amenajărilor echivoce, fiind lipsită de o particularitate pregnante, dar deservind o aglomerare urbană. Din punctul de vedere al naturii spațiului geografic, aria vizată poate fi definită ca amenajare a unei zone periurbane adiacente Bucureștiului. Cu privire la relațiile cu elementele teritoriale și distribuția cererii, amenajarea va lua forma unei unități punctiforme cu accent pe activități de agrement.

2. Selecția teritoriului

Selecția teritoriului reprezintă o etapă principală a procesului de amenajare turistică, în cadrul căreia trebuie să se acorde atenție impactului pe care aceasta îl va avea asupra tuturor aspectelor sociale, economice sau ecologice implicate. O importanță deosebită trebuie acordată păstrării echilibrului dintre atragerea unei clientele cât mai numeroase și variate și diminuarea efectelor negative ale acestor fluxuri asupra populației locale și mediului. În valorificarea resurselor naturale neexploatate și dezvoltarea noii regiuni trebuie să se țină cont de complexitatea sistemului de factori care sunt afectați și care influențează la rândul lor succesul sau insuccesul unui astfel de proiect. Fundamentul teoretic al deciziilor de delimitare a teritoriului pentru amenajările turistice cuprinde o serie de criterii ce vor fi detaliate în continuare.

Primul aspect se referă la condițiile naturale ale zonei și modul prin care mediul poate fi considerat un punct de atracție de sine stătător sau un teritoriu propice pentru construcție unor unități turistice. Cu privire la zona aleasă, localizarea sa în Câmpia Română nu face ca forma de relief să poată fi considerată ca principal factor de atractivitate, dar poate fi considerată o arie caracterizată de un nivel crescut al securității amenajărilor, diferența de nivel nesemnificativă reducând riscul alunecărilor de teren. În ceea ce privește clima, aceasta este specifică zonelor de câmpie, avân variații importante între vară și iarnă, dar evoluția climatică a ultimilor ani a pus ăn lumină o extindere a perioadelor în care se pot practica activități în aer liber, ceea ce poate fi considera un atu pentru dezvoltarea unei amenajări turistice concentrate pe activități de agrement. Flora și fauna este specifică stepei, deși caracteristicile definitorii au fost puternic influențate de traficul intens din zonă. Cu toate aceastea, păstrarea relativ intactă a zonei împădurite de pe malul sudic al râului Sabar reprezintă unul din principalele criterii de alegere a ariei respective.

Bogăția cultural-istorică reprezintă un alt criteriu important pentru selecția teritorială. Cuprinzând aspecte ce țin de istorie, arheologie, cultură și folclor, pentru unele zone este principalul motor al activităților turistice. În ceea ce privește teritoriul ales, este o arie ce nu excelează în acest domeniu. În imediata apropiere se regăsesc doar două biserici (Biserica Adormirea Maicii Domnului în 1 Decembrie și Biserica Sfinții Constantin și Elena în Jilava), cișmeaua Radu Vodă, monument de for public de interes local și Fortul 13 din cadrul

Penitenciarului Jilava, fostă închisoare de tranzit pentru deținuții politici anticomuniști considerată monument de arhitectură de interes național. Dar apropierea de București poate fi considerată un avantaj, zona urbană putând satisface cererea turiștilor pentru acest tip de activități.

Condițiile sociale și economice conturează cadrul și posibilitățile de dezvoltare ale ariei vizate. Aceasta ilustrează caracteristicile și dinamica populației, cât și aspecte privind forța de muncă, ariile economice preponderente și receptivitatea către noi sectoare de activitate. Pentru teritoriul ales, reprezentative sunt datele înregistrate pentru comunele Jilava și 1 Decembrie. Astfel, numărul locuitorilor la recensământul din 2011 a fost superios celui din 2002 pentru ambele comune (1 Decembrie: 6598 locuitori în 2002, 7817 locuitori în 2011; Jilava: 11919 locuitori în 2002, 12223 locuitori în 2011). Acestora li se adună și un număr însemnat de persoane care deși locuiesc permanent în comunele menționate, nu au înregistrat acest aspect la direcțiile pentru evidența populației. Aceștia sunt în proporție de peste 80% români, urmați de romi cu un procent de 12% în Jilava, respectiv 6% în 1 Decembrie, restul fiind de etnie neprecizată. Din punct de vedere confesional, aproximativ 90% din populația celor două comune este ortodoxă, iar 2,5 procente au declarat apartenența la alte religii. Cu privire la economiile locale, acestea se bazează pe agricultură (porumb, grâu, mei, orz). O dată cu dezvoltarea din ce în ce mai rapidă a Bucureștiului, locuitorii celor două comune au sesizat avantajele legumiculturii, astăzi devenind principalii furnizori ai piețelor din sudul orașului. Deși comuna Jilava deținea și trei fabrici (Bumbăcăria Românească Jilava, Fabrica de Cărămidă și Fabrica de Cauciuc), restructurările de după 1989 au condus la decăderea acestora, iar angajații disponibilizați s-au reorientat spre agricultură și horticultură. Rata șomajului în comunele menționate se încadrează în media județului Ilfov (2,7%). Pe lângă persoanele care lucrează în agricultură, există un număr important de persoane care activează în sectorul public (școli, grădinițe, administrație publică) sau în cadrul afacerilor de familie (magazine alimentare, magazine de confecții, saloane de înfrumusețare, farmacii, restaurante, etc.), cărora li se alătură cei cu locuri de muncă în București. Veniturile pe locuitor se încadrează, de asemenea, în media macroregiunii București-Ilfov (1200 lei/locuitor).