Amenajarea turistică pe spațiu litoral - Mangalia

1. Amenajarea turistica a litoralului

Amenajarea turistica a teritoriului este parte integrata amenajarii teritoriului unei tari. este un proces dinamic si comlex de amenajare stiintifica a spatiului turistic cu luarea in considerare a relatiei mediu colectivitatii umane, precum si factorii care influenteaza aceste relatii.

Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea. Amenajarea teritoriului reprezinta, deci, expresia spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice ale societatii.

Litoralul este definit ca zona de contact dintre elementele terestre si hidrolice. Estimediu fragil aflat in permanenta transformare si deci permanent supus proceselor care duc la deterioraea echilibrului.

2. Mangalia

Mangalia este un municipiu din judetul Constanta, asezat aproape de extremitatea sudica a litoralului romanesc, apartinand Podisului Dobrogei de Sud. Are o populatie de 40150 locuitori. Orasul Mangalia a fost declarat municipiu în anul 1995. Altitudinal, orasul este cuprins intre 0,5 m in S-SE si 30 m in NV.

Este al doilea oras al litoralui, o asezare se aceeasi varsta cu Tomisul, fiind in trecut o colonie antica intemeiata de greci care purta numele de Callatis (de laraul Calles din Asia Mica). Numele de azi al statiunii, Mangalia, vine de la Pangalia, carein greaca bizantina care inseamna “cea mai frumoasa”.

Localitatea este mentionata sub numele de Pangalla sau Pancalia in portulanele genoveze din secolul al XIII-lea. Forma „Mangalia” apare prima data in anul 1593. Asemanarea cu denumiri tataresti din Bugeac (Costangalia, Samangalia, Gioltaigalia) si prezenta, de multe veacuri, a unei importante comunitati de tatari in oras, atesta originea tatareasca a denumirii. Anterior secolului al XIII-lea, localitatea apare sub numele antic de Callatis (Callata in portulanele genoveze, uneori intre paranteze sub Pangalla sau Pancalia).

Callatis a fost o colonie a cetatii grecesti Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea inaintea erei noastre. Portul și jumatate din orasul din antichitate sunt acum acoperite de ape. in ciuda inevitabilelor razboaie si schimbari de stapani, orasul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stapanirile succesive ale persilor, ale macedonenilor, ale dacilor, si ale romanilor, deveniti bizantini princrestinare (timpurie aici, cum o dovedesc cercetarile arheologice, incepute in 1915 de Vasile Parvan). Cetatea, insa, este distrusa odata cu navalirea popoarelor migratoare din secolele VIII si IX, din ea ramanand o simpla asezare de pescari.

Este partial recladita in secolul XI odata cu reintrarea Dobrogei sub stapanirea bizantina, dar este distrusa din nou in 1225, arsa de data aceasta de tatari, care isi stabilesc aici tabara, cresc cai si oi si sunt stspsnii unui mic grup de pescari greci care pescuiesc pentru ei (dupa cronicarul Geoffroy de Villehardouin, el insusi relatand dupa unele instructiuni navale genoveze, limanul Mangaliei fiind pentru acestia un adapost). Se pare ca nici regatul valaho-bulgar, nici despotatul Dobrogei, nici domnia lui Mircea cel Batran, nici lunga stapanire turceasca nu au schimbat aceasta situatie, adaugandu-se doar un grup de lipoveni in secolul al XVIII-lea.

Situatia insa se schimba odata cu alipirea Dobrogei la Romania in 1878. in perioada 1890-1892 localitatea a fost populata cu colonisti de origine germana, cunoscuti ca germani dobrogeni. Majoritatea au parasit localitatea in 1940, fiind stramutati cu forta in Germania nazistă, sub lozinca Heim ins Reich (acasa în Reich).

Mangalia devine un port modern (al doilea port maritim dupa Constanta), cu vreo 3000 de locuitori permanenti in 1938, dar care devin peste 10.000 vara, orasul crescand rapid mulțumita plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se intinde pe mai multi kilometri intre capurile Schitu si Baglaru (azi, Aurora). Mangalia a fost portul de atas al primului submarin romanesc, „Delfinul”.

Dupa al doilea razboi mondial, orasul devine zona militara de frontiera si turismul stagneaza cativa ani. In 1954 este din nou deschis tuturor, iar incepand cu 1962 orasul intra in atentia guvernului, devenind un important centru turistic: intre padurea Comorova si mare sunt construite statiunile climaterice si de agrement Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn, Venus si Aurora, iar vechiul si pitorescul oras, tipic dobrogean, este in mare parte inlocuit de constructii moderne, dar intr-un stil functional ce se poate gasi oriunde in lume.