Amenajarea zonei montane Rânca

INTRODUCERE

Zona Rânca este situată în partea de N-E a judeţului Gorj în bazinu hidrografic al râului Gilort, în zona de crestare a munţilor Corneșul Mare și pe pantele sud-estice ale acestuia la circa 18-19 km de orașul Novaci pe drumul national DN 67A ( Bengești – Novaci - Obîșia Lotrului – Lugag ).

Zona de N-E a judeţului Gorj reprezintă circa 20% din suprafaţa totala a judeţului Gorj și este o zona slab dezvoltată economic fiind puternic afectată de restructurările masive din domeniul industrial ( exploatările miniere din zona Baia de Fier au fost închise ). Această măsură a generat un șomaj foarte ridicat în zonă cu consecinţe negative în plan economic și social.

Zona dispune însă de un potenţial turistic deosebit , care nu a fost pus înca în valoare . Din examinarea întregului potenţial turistic al judeţului Gorj s-a apreciat că o inportanţa deosebită o are arealul turistic Parâng – Novaci. În acest areal se remarca zona Rânca ca fiind singura zonă din întreaga Oltenie care oferă condiţii excelente pentru turismul montan și practicarea sporturilor de iarna.

Creearea unei alternative de dezvoltare economică a judeţului și a regiunii prin dezvoltarea turismului în judeţul Gorj, reprezintă o necesitate deoarece acesta se confruntă cu probleme multiple legate de starea socială grea, urmare a masivelor disponibilizări făcute în sectoarele de extracţie și industrială a judeţului.

Pe scara atractiviţatii turistice a statiunilor montane românesti, Rânca are un scor de 2,43 , fiind astfel încadrată din punct de vedere turistic în categoria staţiunilor de interes local sau al “nucleelor turistice “ . Dacă se au în vedere indicii caracteristici ai ofertei de cazare , de schi și diferite sporturi de iană și de vară , Rânca este considerată ca având posibilitaţi reale de dezvoltare pentru turismul montan pe durata întregului an.

Prin dezvoltarea domeniului schiabil și realizarea unei infrastructure de protecţia mediului adecvate , statiunea Rânca poate atinge standarde europene.

Pentru punerea în valoare a potenţialului turistic al zonei Rânca - Novaci – Baia de Fier , au fost indentificate atât necesităti cat și oportunitaţi pentru asigurarea unui impact regional puternic.

CAPITOLUL I

Evolutia turismului

1.1. Turismul din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre.

Călătoria a apărut cu mult înaintea erei noastre, când oamenii se deplasau din diferite motive printre care: comerţul, aventură, politică, religie şi sănătate.

De atunci şi până astăzi scopurile călătoriei nu s-au schimbat prea mult, în prezent adăugându-se călătoriile de afaceri şi deplasările la târguri, expoziţii, simpozioane şi sesiuni.

În perioada Imperiului Roman călătoriile s-au dezvoltat foarte mult deoarece aceştia aveau o monedă universală care era acceptată în tot imperiul, precum şi o reţea de drumuri foarte bine dezvoltată pentru acea perioadă.

Stabilitatea politică, prosperitatea economică, moneda universală, sistemul eficient de transport şi timpul liber au favorizat călătoriile în timpul Imperiului Roman.

Începând cu anul 400 e.n., aceşti factori au dispărut, călătoria cunoscând o perioadă de stagnare, deoarece devenise periculoasă şi dificilă.

Comerţul, dorinţa de a cunoaşte alte civilizaţii şi de a vizita locuri noi face ca în secolul al XVI-lea călătoria să capete noi dimensiuni, astfel apare un nou sector specializat destinat primirii şi găzduirii vizitatorilor.

În secolul al XVII-lea apar oraşele balneare, ceea ce marchează o nouă etapă în dezvoltarea turismului.

Revoluţia industrială de la începutul secolului al XIX-lea a transformat călătoria într-un fenomen accesibil maselor datorită dezvoltării clasei de mijloc şi schimbărilor sociale substanţiale. Totodată s-au modernizat şi diversificat mijloacele de transport şi căile de comunicare ceea ce a facilitat călătoriile şi dezvoltarea turismului modern.

În paralel cu dezvoltarea transporturilor şi căilor de comunicare s-au dezvoltat şi cele mai diferite forme de cazare: hanurile, hotelurile, motelurile, cabanele, vilele şi bungalourile.

Turismul a progresat cu diferenţe evidente de la o ţară la alta, de la o zonă la alta în funcţie de: stabilitatea politică, dezvoltarea economică, stabilitatea monedei, eficienţa transporturilor şi bineînţeles timpul liber şi puterea financiară a oamenilor. Astfel putem constata că turismul a fost şi este influenţat de o serie de factori. Aceştia sunt:

• Factori economici: veniturile, tarifele, oferta turistică;

• Factori psihologici: setea de cultură, dorinţa de cunoaştere, sănătatea;

• Factori demografici: creşterea longevităţii;

• Factori tehnici: performanţele mijloacelor de transport;

• Factori sociali: evoluţia numerică a populaţiei, structura pe vârste şi pe categorii socio-profesionale;

• Factori naturali: aşezarea geografică, poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie, relieful, clima;

• Factori organizatorici şi politici: formalităţile de frontieră, regimul vizelor, conflicte sociale, etnice, religioase.

În prezent, călătoria îmbracă mai multe forme, printre care:

• Călătoria religioasă: cea mai frecventă formă de călătorie religioasă o constituie pelerinajul;

• Călătoria pentru sănătate: datorită dezvoltării staţiunilor balneo-climaterice şi descoperirilor în domeniul medicinei, călătoria pentru sănătate a căpătat o extindere fără precedent;

• Călătoria de afaceri: îmbracă o mare varietate de forme de manifestare – târguri, expoziţii, congrese ştiinţifice, simpozioane, sesiuni etc.;

• Comerţul internaţional: este cel mai mare generator de turism internaţional;

• Călătoria pentru cunoaşterea artei şi istoriei: este generată de rguri, expoziţii, congrese ştiinţifice, simpozioane, sesiuni etc.;

• Comerţul internaţional: este cel mai mare generator de turism internaţional;

• Călătoria pentru cunoaşterea artei şi istoriei: este generată de „setea de cultură“ a turiştilor;

• Turismul social: reprezintă călătorii internaţionale facilitate de către guvern, patronii unor firme sau organizaţii şi sindicate organizate în acest scop.