Cuprins
- Introducere .3
- 1. Caracterizarea zonei .4
- 2. Prezentarea sortimentului de plante .6
- 2.1. Speciile dendrologice .6
- 2.2. Specii floricole .16
- 2.3. Gazonul .26
- 3. Justificare .27
- 4. Plansa .29
- 5. Legenda .29
- 6. Deviz .31
- Concluzii .35
- Bibliografie .36
Extras din proiect
INTRODUCERE
Amenajarile peisagistice sunt arta de a planifica, a proiecta, a mentine, a persevera si a reabilita spatiul verde si designul constructiilor realizate de om. Scopul include designul arhitectural, dezvoltarea spatiului din jurul casei, protectia mediului, planificare urbana, design urban,planificarea parcurilor si a spatiilor de recreere, planificare regionala, spatii urbane si conservare istorica. Nu exista reguli imuabile in amenajarile peisagistice deoarece fiecare proiect (chiar mai mult, fiecare parcela) ofera provocari si probleme unice datorate variatiilor de contur, climat, si a zonelor inconjuratoare.
Arhitectura peisagera este o arta care are la baza respectul si iubirea fata de natura, combinate cu un rafinament al esteticului. Arhitectura peisagera include aranjamentul si selectia plantelor cu amenajarea terenului prin combinarea elementelor de constructie ( alei, foisoare, piscine, iazuri etc.) cu accesoriile de gradina ( mobilier de exterior, corpuri de iluminat, vase decorative, etc.), toate acestea intr-un concept unitar, echilibrat si in armonie cu cladirea si anexele existente.
A amenaja un spatiu verde nu inseamna a umple spatiile goale dintre cladiri cu ,,pietre, iarba, flori si copaci" ci inseamna a organiza, a armoniza si a disciplina formele vegetale, cromatica dinamica a florilor si frunzelor, mobilitatea apei, contrastul textural al suprafetelor si relieful cu diferite constructii sau dotari.
Armonia unei amenajari este accentuata prin design si planificare a plantelor ornamentale, prin utilizarea unor materiale potrivite pentru elementele construite din amenajare si indeosebi prin abordarea unor concepte tot mai apropiate de identitatea spatiului si a momentelor frumoase ce pot deveni realitate in viitoarea amenajare.De asemenea este importanta selectarea si utilizarea acelor elemente care au caracteristici comune, elemente similare ca dimensiune, forma, culoare, material, textura sau detalii pentru a crea sentimentul de coeziune si de relatie intre diferitele elemente ale peisajului.
Caracterizarea zonei
Orasul este situat in zona estica a judetului, pe malurile Bahluietului, fiind inconjurat de comuna Ion Neculce, a carui resedinta este in unica localitate a orasului. Este strabatut de soseaua nationala DN28, care leaga Iasul de Roman. La Targu Frumos, din acest drum se ramifica soselele nationale DN28A, care duce spre vest la Pascani si Motca si DN28B, care duce spre nord la Harlau si la Botosani.
Relieful
Campia Moldovei reprezinta subunitatea in care se desfasoara cea mai mare parte a teritoriului studiat. Acesta ocupa extremitatea de sud est a Campiei Jijiei inferioare si Bahluiului mai exact a Campiei Iasilor. Constituie treapta cea mai coborata a reliefului (cu exceptia vailor) caracterizata printr-o suprafata valurata, de campie deluroasa cu altitudini cuprinse intre 100 - 180 m, cu energia de relief de 100 - 125 m, cu pante domoale si fragmentare medie orizontala de 800 - 1000 m. Zona orasului Targu-Frumos grupeaza aspecte morfografice si morfometrice distincte la nord si la sud de valea Bahluietului.
Clima
Clima orasului Targu-Frumos se incadreaza in clima Podisului Moldovei: temperat continentala cu nuante de ariditate. Studiind regimul termic anual se evidentiaza faptul ca teritoriul orasului se afla situat intre izoterma de 8 - 9oC. Temperatura medie anuala este mai ridicata in estul teritoriului de 9,1oC si mai redusa in vest de 8oC. Verile sunt secetoase si calduroase cu temperaturi medii de 19,2oC, iar iernile reci, geroase cu medii termice de -1,44oC. Amplitudinea termica medie anuala este de 23oC ceea ce reflecta caracterul continental al climatului regiunii, reducandu-se treptat de la est la vest.
Solurile
Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat si solurilor cenusii inchise, iar pe sesuri domina solurile aluviale, lacovistile de coasta si saloneturi de coasta. Acestea sunt afectate de alunecari sau de procese de eroziune, datorate reliefului inclinat si stratului de argila. Pentru a mari fertilitatea solurilor erodate si a celor saraturate este necesar sa se aplice masuri antierozionale complexe si sa se administreze amendamente cu fosfogips.
Bibliografie
www.wikipedia.org
www.casacuflori.ro
www.lumeaflorilor.com
www.gradinamea.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajari peisagistice - Pensiunea Aimee localitatea Targu Frumos, judetul Iasi.doc