Analiza Capacității de Cazare a Județului Hunedoara

1. Localizarea şi caracterizarea zonei

1.1. Localizare geografică

Situat în partea central-vestică a României, în provincia istorică Transilvania, judeţul Hunedoara reprezintă o importanţă deosebită pentru România. Istoricii au căzut de acord că poporul român s-a format în urma cuceririi Daciei de către romani. Este un joc al istoriei faptul ca, atât capitala vechii Dacii, cât şi capitala provinciei romane Dacia, se găsesc pe teritoriul judeţului Hunedoara la o distanţă de doar 100 de km una de cealaltă. Nu este deci greşit să spunem că judeţul Hunedoara este esenţa României moderne, din aceste locuri pornind spre a-şi urma destinul poporul român.

Localizat în partea central-vestică a României, este încadrat de judeţele : Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud, Caraş-Severin şi Timiş în vest, Arad în vest şi nord-vest.

1.2. Organizare administrativă

Judeţul este compus din 7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune. Printre cele 7 municipii se numără Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petroşani, Vulcan, iar cele 7 oraşe sunt Aninoasa, Călan, Geoagiu, Haţeg, Petrila, Simeria, Uricani.

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² şi are o populaţie de 426.165 locuitori.

1.3. Căi de acces şi infrastructură

• Căi rutiere: Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului.

• Căi ferate: Judeţul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Braşov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parţial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighişoara - Bucureşti - Constanţa. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroşani - Filiaşi care asigură legătura între Transilvania şi Oltenia, precum şi liniile Ilia - Lugoj şi Brad - Arad. De menţionat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

2.1. Resurse turistice naturale

Relieful este predominant muntos incluzând în întregime Munţii Retezat, a căror înălţime maximă depăşeşte 2500m, precum şi porţiuni din Munţii Parâng, Ţarcu, Poiana Ruscă, Godeanu, Metaliferi şi Zarandului. Varietatea reliefului este dată de numeroase depresiuni intramontane: Hunedoara, Haţeg, Petroşani, Simeria şi Brad.

Judeţul este străbătut de râul Mureş şi principalii săi afluenţi. Streiul cu Râul Mare şi Cerna, precum şi cursurile superioare ale Jiului şi Crişului Alb, lacurile de origine glaciară: Bucura, Zănoaga, tăul Porţii, Slăveiul, Gălcescu, Zăvoaiele, Iezerul Mare.

Rezervaţii naturale : Parcul Naţional Retezat, Peştera cu Corali, Complexul CARSTIC Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Fâneţele cu Narcise Nucşoara, Pădurea Bejan, Muntele Vulcan, Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru, Cheile Jieţului, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Cheile Cernei, Calcarele de la Godineşti, Mlaştina Peşteana.

Resursele naturale

• Zăcăminte de cărbuni : Huilă în bazinul Petroşani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Bărbăţeni, Livezeni);

• Cărbune brut în bazinul Tebea;

• Zăcăminte de fier : Munţii Poiana Ruscăi (Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii) şi Munţii Zarand (Ciungani - Căzăneşti);

• Minereuri auro-argintifere: Munţii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb);

• Pirite cuprifere: Deva

• Minereuri complexe neferoase: Munţii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Munţii Poiana Ruscăi (Muncelu Mic) şi Munţii Zarand (Ciungani, Căzăneşti, Almaş Sălişte);

• Bauxită: Ohaba-Ponor;

• Bentonită talc: Lelese, Cerisor

• Dolomită: Teliuc, Zlati

• Gips : Calanu Mic

• Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani

• Calcar: Craciuneşti, Ardeu, Roşcani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu

• Marmura: Aluniş si Luncăni

• Bioxid de carbon: Ocolişu Mare

• Ape minerale şi termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata şi Calan

• Andezit şi andezite dacice

Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros. Temperaturile medii anuale variază între -2o C la munte şi 10oC în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-1400 mm/m.

2.2. Obiective turistice

• Parcul Naţional Retezat - De ce este Retezatul un loc special?

- fiindcă... are 80 de ochi albaştri- cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului;

- fiindcă... cel mai întins lac glaciar din România- lacul Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului;

- fiindcă... şi cel mai adânc lac glaciar din România- lacul Zanoaga- se găseşte tot în Retezat;

- fiindcă... sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2000 de metri;

- fiindcă... este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învaluie vârful Gugu sau să deşluşesti de unde vine “aerul” straniu al Tăului dintre Brazi;

- fiindcă... e ciudat că în acelaşi masiv să gaseşti un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene;

- fiindcă... locul este izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi ... dinozauri pitici.