Analiza Comparativă a Dezvoltării Turismului în România și Bulgaria

CAP I.Localizare geografică şi caracterizare economico-socială

România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est. România este o republică semi-prezidenţială. Este a noua ţară după suprafaţa teritoriului (238 391 km²) şi a şaptea după numărul populaţiei (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala ţării, Bucureşti, este şi cel mai mare oraş al ei şi al şaselea oraş din UE după populaţie (1,9 milioane locuitori). În 2007, oraşul Sibiu a fost ales Capitală Europeană a Culturii. România este membru al NATO (din 29 martie 2004), al Uniunii Europene (de la 1 ianuarie 2007), al Uniunii Latine, al Francofoniei şi al OSCE.

În timp ce Bulgaria, recunoscută drept unul dintre cele mai frumoase locuri de vacanţa din Europa de Est, este situată în sud-estul Europei, în Peninsula Balcanică la nord de Grecia, la nord-vest de Turcia, şi la sud de România, cu Marea Neagră la est şi Macedonia şi Serbia la vest. Bulgaria este o ţară cu o mică densitate a populaţiei, aproximativ 8,5 milioane de oameni trăiesc pe 111.000 km pătraţi.

În ceea ce privesc indicatorii acestor ţări şi anume:PIB-ul,PO şi rata şomajului,aceştia înregistrează valori diferite.

PIB-ul unei ţări reprezintă un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.Astfel, PIB-ul pe locuitor al Romaniei în 2010 calculat pe baza cursului de schimb(în euro) a fost de 5792,în timp ce în Bulgaria în 2010 PIB-ul pe locuitor calculat pe baza cursului de schimb(în euro) a fost de 4800.Aşa cum se poate observa,diferenţa între PIB-ul Romaniei şi PIB-ul Bulgariei este una destul de mare,PIB-ul Romaniei fiind mult mai mare decat cel al Bulgariei. Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităților care se pot evalua în bani și nu a folosinței acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiționat de măsurare a bunăstării și a calității vieții.Trebuie precizat însă că în ultimii ani acesta a avut o evoluţie ascendentă în cazul ambelor ţări.

PO(populaţia ocupată) a unei ţări cuprinde, conform metodologiei ,,Anchetei statistice’’ asupra forţei de muncă în gospodarii, toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră.Astfel,populaţia ocupată (PO) a României în 2009 a fost de 9243 mii persoane, în timp ce populaţia ocupată (PO) a Bulgariei în 2009 a fost de 3253,6 mii persoane.Se poate observa faptul ca populaţia ocupată a Romaniei este de aproximativ trei ori mai mare decat populaţia ocupată a Bulgariei.Acest fapt se datorează suprafeţei mai mari a României comparativ cu cea a Bulgariei.

Rata şomajului a unei ţări măsoară procentul muncitorilor şomeri în raport cu forţa totală de muncă.Astfel,rata şomajului în Romania în anul 2009 a fost de 6,9%, în timp ce în Bulgaria rata şomajului a fost de 6,8%.Se poate observa o rată a şomajului în Bulgaria mai mică decât cea înregistrată în România.În cazul Bulgariei, este evident că investiţiile străine realizate după anul 2000 au antrenat o forţă de muncă din ce în ce mai mare.

În ceea ce priveşte infrastructura României ,aceasta este una destul de dezvoltată. Rețeaua de transport din România este destul de variată, această țară situându-se la un nivel acceptabil față de celelalte țări. Transporturile sunt urbane în interiorul localitățiilor, dar și interurbane.

În momentul de față în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul persoanelor care folosesc autovehiculele proprietate personală, ci doar cele referitoare la traficul interurban și internațional. Astfel în anul 2008 s-au înregistrat un număr total de 384.515.000 călători, din aceștia 296.954.000 (77%) au călătorit pe cale rutieră, iar 78.252.000 (20%) au ales trenul ca mijloc de transport. Avionul a fost preferat de circa 9.077.000 persoane, restul pasagerilor (232.000) preferând căile fluviale și maritime. În următorii ani, se preconizează investiții majore în infrastructura de transport prin modernizarea unor drumuri naționale și de interes local, dar și în construcția de autostrăzi.Operatorul național al căilor ferate este Căile Ferate Române, care operează pe rețea împreună cu alte firme de transport private.Astfel, lungimea căilor ferate este de 22.247 km (8.585 km electrificați).

Transportul feroviar de mărfuri și călători a înregistrat o scădere dramatică de la nivelurile record din 1989, în special datorită scăderii produsului intern brut de-a lungul anilor 90 și a concurenței transportului rutier.În anul 2007 au fost puse în circulație 1600 trenuri, din care cea mai mare parte erau trenuri locale (personale).

La 31.12.2010 drumurile publice totalizau 82.386 km, din care 16.552 km (20,1%) drumuri naționale, 35.221 km (42,8%) drumuri județene și 30.613 km (37,1%), drumuri comunale. România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de Forumul Economic Mondial (FEM). România dispunea în iulie 2012 de 519 kilometri de autostradă. Înainte de decembrie 1989, sub conducere comunistă, s-au construit 113 km de autostradă, iar în perioada decembrie 1989 – iulie 2012 s-au inaugurat 406 km. La începutul lui 2012, în execuție se aflau tronsoane în lungime de aproximativ 434 km.

Principalele autostrăzi din România sunt:Autostrada A1: București - Pitești - Curtea de Argeș - Sibiu - Deva - Timișoara - Arad – Nădlac,Autostrada A2 (Autostrada Soarelui): București – Constanța,Autostrada A3: București - Ploiești - Brașov - Târgu Mureș - Cluj-Napoca - Zalău – Oradea,Autostrada A4 (Centura Constanței): Ovidiu – Agigea.

Transportul aerian din România se desfășoară între marile orașe, traficul de pasageri fiind redus în comparație cu alte țări din Europa, respectiv 2.110.000 pasageri în anul 2006 în traficul intern. În prezent sunt deschise traficului de pasageri un număr de 16 aeroporturi dintre care două în capitală, Henri Coandă și Aurel Vlaicu.

În anul 2008, traficul aerian a ajuns, ca valoare, la aproximativ 600 milioane de euro și 9,1 milioane de pasageri, pentru cele 17 aeroporturi din România. Din cele 9,1 milioane, traficul aerian al operatorilor low-cost a fost de 2,5 milioane pasageri. În anul 2007, traficul aerian a fost de 7,8 milioane pasageri.

În ianuarie 2012, pe piața românească erau prezente companiile low-cost Aer Linugs (Irlanda), Air One (filială Alitalia, Italia)[14], Blue Air (România), Germanwings (divizia low-cost a Lufthansa), Pegasus Airlines (Turcia), Niki (Austria), Ryanair, liderul low-cost din Europa[15], Windjet (Italia) și Wizz Air (Ungaria). În România există 62 de aeroporturi:

aeroporturi cu piste pavate: 25,piste mai lungi de 3.047 m: 4,piste cu lungimi între 2.438 și 3.047 m: 9,piste cu lungimi între 1.524 și 2.437 m: 12;aeroporturi cu piste nepavate: 37,piste cu lungimi între 1.524 și 2.437 m: 2,piste cu lungimi între 914 și 1.523 m: 12,piste mai scurte de 914 m: 23;helioporturi: 1.

Traficul de pasageri în anul 2008 a fost:Aeroportul Henri Coandă — București - Otopeni: 5 milioane (cu 11,64% mai mult decât în 2007),Aeroportul Aurel Vlaicu — București - Băneasa: 1,8 milioane;Aeroportul Traian Vuia — Timișoara: 1 milion,Aeroportul Internațional Cluj-Napoca: 750.000.