Analiza-diagnostic social-economică a Localității Tîrnova în Vederea Includerii Acesteia în Circuitul Turistic Rural al Republicii Moldova

Introducere

“Ruralul este mai mult decît o stare de spirit, el evoca o parte a spaţiului terestru unde predomina pădurile, cîmpurile, culturile, spaţiile verzi.” Spaţiul rural reprezintă izvorul celei mai mari părti pentru alimentaţia umană, fiind un fenomen nou şi vechi în acelaşi timp. Interesul pentru deplasarea în mediul rural a început să crească începînd cu sec. XIX-lea ca o reactie la stresul datorat urbanismului şi industrializării tot mai mari. Turismul rural are drept scop ridicarea nivelului de trai în regiunile rurale, ajută la păstrarea culturii moştenite şi în acelaşi timp să reducă fenomenul de migraţie. Spaţiul rural un component a produsului turistic este mult mai dificil de difinit. În general putem aprecia ca spaţiu cultural, rezultat din relaţia dintre natura şi activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Ca difiniţie unanim acceptată: turismul rural este un tip de servicii turistice în zone rurale, de cazare si servirea mesei, caracterizat printr-o serie de servicii localizate în mici centre rurale. În spaţiul rural locuitorii ca prestatorii de servicii turistice, teritoriul satului turistic şi produsul turistic, respectiv oferta turistică, reprezintă elementele esenţiale ale dezvoltării locale, a turismului rural şi agroturismului.

Capitolul I

În acest capitol am propus să prezint un scurt istoric al satului TÎrnova, Raionul Edineţ, fiind situat în nordul Republicii Moldova pe malul drept al rîului Racovaţ, la 18 km de centrul raional,şi la 33 km de staţia de calea ferată Bratuşeni.Se invecineaza, la vest, cu satul Trinca, la nord, cu satul Halahora, la est, cu satul Glinoaia, la sud-est , cu satul Gordineştii Noi şi la sud cu satul Gordinesti. Satul Tîrnova vine să ocupe un loc deosebit în sistemul turistic al Republicii Moldova şi să constituie o veritabilă carte de vizită a ţarii. Satul Tîrnova este întemeiat la mijlocul secolului XVI.Demult aceste locuri erau pustii, nu erau populate de nimeni, natura darnică le-a înzestrat cu pădure în care mişuneau diferite animale şi păsari, erau diferite fructe sălbatice şi pomuşoare, zmeură, fragi, în riu era mult peşte, în bălti multe raţe sălbatice. Primii oameni care s-au stabilit cu traiul pe aceste locuri conform legendei au fost strămoşii nostri “ Dacii” care părăseau aşezarile natale în urma luptelor. Aceste neamuri poarta numele de familie: Iacobciuc, Gudmac, Singurean, Muntean, Cosovan, Tîrnovschi caruia îi apartineau păminturile descrise mai sus. Conform datelor din arhiva satului mai întii a fost numita “Lutaria” apoi “Tîrnova” dupa numele boierului care stăpînea aceste moşii si avea numele de Tîrnovschii – familie Ruseasca. În prezent circa 80 % din populaţia satului sunt de naţionalitate romană, 18 % sunt de naţionalitate ucraineni, 1 % sunt ruşi, 1 % alte naţionalităţi. La etapa actuala are 2105 locuitori, 772 de case, 845 de familii, 786 de bărbati şi 827 de femei. În localitatea Tîrnova sunt înregistrate 198 de gospodorii ţăraneşti de fermieri care ocupa o suprafaţă de 330 ha de pamânt arabil şi 1.80 ha de livada. Pe teritoriul satului se afla 15.3 km drumuri dintre care 4.3 km asfaltate si 11 km în variantă alba (pietriş). Satul Tîrnova impresionează prin casele acoperite cu olane roşii şi cu porţile de lemn care parcă au ceva din “ Poarta Sărutului” una din faimoasele sculpturi ale lui Brîncuşi. Drumurile de ţară deşi te obosesc au farmecul lor.Este fantastic să te laşi amorezat de sunetele, foşnetele, miracolele naturii. Să fii un călător care ar face colb umblînd desculţ prin sat vei simţi cu adevarat că eşti al pămîntului, că toate pornesc de aici (Anexa 1). Satul Tîrnova crează o atmosfera liniştită, cu locuri pitoreşti unde turiştii s-ar integra într-o alta lume, o lume a frumosului.

Capitolul II

Turismul constituie un factor determinant pentru progresul economic general,cu aport în creşterea produsului intern brut,la ameliorarea calitaţii vieţii.De-a lungul timpului în majoritatea ţărilor s-a practicat mai mult sau mai puţin organizarea cazării turiştilor la sate.Noutatea o reprezintă însa dimensiunea la care s-a ajuns prin expansiunea fenomenului turistic în spaţiul