Cuprins
- Introducere 2
- Capitolul I 3
- Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de dezvoltare Nord-Est 3
- I.1. Evoluţii economice în regiunea Nord – Est 3
- Capitolul II 6
- Prezentarea potenţialului turistic al regiunii de dezvoltare Nord-Est 6
- II.1.Resurse turistice naturale 6
- II.2.Resurse turistice antropice 7
- II.3.Principalele trasee turistice din zonă sunt: 7
- II.4.Forme de turism posibil a fi practicate 8
- II.5.Identificarea avantajului competitiv al regiunii 8
- Capitolul III 9
- Analiza bazei tehnico-materiale și a ofertei de servicii turistice 9
- III.1.Dimensiunea ofertei de cazare turistică pe total, din care, pe hoteluri. 9
- III.2.Unitățile de cazare, alimentație și agrement din regiunea Nord-Est. 13
- Capitolul IV 14
- Analiza circulaţiei turistice 14
- IV.1.Durata medie a sejurului: 14
- IV.2.Ritmuri de evoluţie, ponderi, indici de dinamică 14
- Capitolul V 19
- Propuneri de valorificare a potenţialului turistic al regiunii Nord-Est 19
- Capitolul VI 20
- Concluzii personale 20
- Bibliografie 21
Extras din proiect
Introducere
Regiunea Nord-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998, având capitala în municipiul Piatra Neamț. Ca și celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Conține șase județe ce fac parte din regiunea istorică Moldova: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României, în interiorul regiunii fiind cele mai sărace zone și anume sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui.
Procesul de dezvoltare economică a Moldovei a început în perioada Evului Mediu, bazându-se pe resursele naturale existente. Creșterea economică a orașelor s-a accentuat mai ales în perioada dezvoltării comerțului, datorat în principal „Marelui Drum Moldovenesc” dintre Marea Neagră și Marea Baltică. Tot în această perioadă Bacăul a devenit un important centru comercial.
Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este zona în care istoria, cultura și tradiția completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute.
Capitolul I
Localizarea şi caracterizarea
generală a regiunii de dezvoltare Nord-Est
Regiunea acoperă partea de Nord -Est al arii și, conform tradiției, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei. Cu o suprafață totală de 36.850 kmp și o populație de 3.734.546 locuitori, regiunea Nord-Est este cea mai mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României .
Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu județele Galați și Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna (Regiunea Centru). Regiunea este formată din 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.
I.1. Evoluţii economice în regiunea Nord – Est
După ce a înregistrat o creştere economică modestă de numai 2,2% în anul 2005, în condiţiile în care atât valoarea adăugată brută din industrie, cât si cea din agricultură au înregistrat reduceri, pentru anul 2006 se estimează că produsul intern brut va devansa cu 5,6 procente nivelul anului anterior. În anul 2005 producţia industrială realiza o reducere de 1,4%, cu un decalaj între nivelul maxim şi cel minim judeţean, de circa 35 procente. Astfel, judeţul Bacău care are şi cea mai mare contribuţie la realizarea producţiei industriale regionale a realizat, cel mai mare salt, de 15,3%, în special pe seama industriei prelucrătoare, cu o creştere de 19,4%. La polul opus s-a situat judeţul Suceava cu o reducere de 20,2%.
În anul 2006, în regiunea Nord – Est pentru care s-a estimat o creştere a valorii adăugate brute din industrie de 2%, este de remarcat evoluţia producţiei industriale din judeţul Neamţ, cu o creştere estimată la peste 5%, dar şi continuarea declinului producţiei industriale din judeţul Suceava, de circa 10%, judeţ care dă circa 18 procente din valoarea adăugată brută a regiunii şi care cunoaşte pentru al doilea an consecutiv reduceri drastice ale producţiei industriale. Pentru valoarea adăugată brută din agricultură, s-a estimat un nivel aproape egal (0,1%) cu cel din anul 2005, în condiţiile în care producţia agricolă din această regiune a fost serios afectată de condiţiile climaterice vitrege.Necesitatea refacerii anumitor zone din regiune după ploile şi inundaţiile din ultimii ani dar şi continuarea proiectelor de investiţii susţin o creştere a valorii adăugate din construcţii estimată la 16%, peste nivelul naţional. În domeniul serviciilor creşterea este estimată la 6,5% pentru anul 2006. În ceea ce priveşte comerţul exterior ponderea acestuia în total țară va fi în anul 2006 în scădere faţă de anul 2005 atât la exportul de bunuri (de la 8,3% la 7,3%), cât şi la importul de bunuri (de la 5,8% la 5,1%). Volumul exportului și importului din regiune în 2006 va înregistra creşteri modeste de 3,2%, respectiv 5,9%. În ultimii ani, la nivelul regiunii s-a manifestat o scădere a populaţiei ocupate ca urmare a restructurărilor şi disponibilizării unui număr mare de personal. În anul 2005 aceasta a fost cu 0,6% mai mică comparativ cu anul 2004, estimându-se pentru anul 2006 tot scădere de circa 0,5%.
Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, jumătate se bazează pe agricultură; regiunea Nord – Est, care este şi cea mai săracă, contribuie cu 15,1% la ocuparea la nivel de ţară, deţinând în acelaşi timp, cea mai ridicată rată de participare la ocuparea în agricultură 42,7%.
Bibliografie
1. Ana Ispas - Economia turismului
2. www.ardnordest.ro
3. www.insse.ro
4. www.wikipedia.ro
5. www.fsenordest.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Ofertei si Cererii Turistice la Nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.docx