Analiza Ofertei și Cererii Turistice la Nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia

Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de dezvoltare Sud Muntenia (limite şi unităţi administrativ-teritoriale, nivel de dezvoltare economică)

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafață de 34.453 kmp , reprezentând 14,45 % din suprafața României, este situată în partea de Sud-Sud Est a țării, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est , la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de granița naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezența în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicații cu cele 8 țări riverane , iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieșire la Marea Neagră și deci acces la Portul Constanța- principala poartă maritimă a țării.

Existența în centrul regiunii , dar nefăcând parte din aceasta , a capitalei țării, București, parte componentă a Regiunii Bucuresti-Ilfov , constituie prin infrastructura socială și instituțională existentă și prin aeroportul internațional Otopeni , un real avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 județe (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman), 16 municipii, 32 orașe și 509 comune cu 2018 sate.

Unul dintre judeţele din regiunea Sud conţinând numeroase obiective turistice este judeţul Prahova cu Valea Prahovei și abruptul Bucegilor, de-a lungul cărora se află staţiunile climaterice Breaza, Sinaia, Poiana Ţapului, Bușteni și Azuga; Masivul Bucegi cu „Babele” și „Sfinxul”; valea Doftanei; rezervaţia floristică de la Sinaia și rezervaţia paleontologică și geologică de la Slănic ; staţiunea balneo-climaterică Slănic unde se află lacul sărat Slănic, un alt lac sărat fiind și lacul Telega ; staţiunile climaterice Vălenii de Munte și Cheia; carstul de pe Valea Ialomiţei (Peștera Ialomiţei, cheile Ursilor, Tătarului și Zănoagei). Judeţul Ialomiţa are drept obiective turistice lacurile sărate Amara și Fundata. În judeţele Dâmboviţa (staţiunea balneo-climaterică Pucioasa, peștera și Cheile Dâmbovicioarei) și Argeș (Lerești, Rucăr și Brădet – staţiune climaterică) s-a dezvoltat turismul rural, existând, de asemenea, și un turism religios în judeţul Argeș, precum și o serie de monumente istorice aflate pe teritoriul acestui județ.

Relieful Regiunii ,caracterizat prin varietate și dispunere în amfiteatru , cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie și luncă 70,7%.

Dacă pentru cele 4 județe din Sud (Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristică de relief este câmpia, celelalte 3 județe din Nord (Argeș, Dâmbovița, Prahova) cuprind atât câmpia cât și dealurile și munții, în această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini muntoase ale țării - vârfurile Moldoveanu (2544m) și Negoiu (2535m) din Masivul Făgăraș și vârful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

Rețeaua hidrografică destul de bogată este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Prahova). Aceasta este completată de o serie de lacuri naturale și antropice cu folosință complexă.

Clima luată în ansamblu este temperat-continentală moderată, cu temperaturi medii anuale între 10 -12 grade Ceelsius în partea de Sud si 2 -6 grade Celsius în partea de Nord și cu un regim al precipitațiilor atmosferice caracterizat de următoarele cantități medii anuale: 504 mm-600 mm în zona de câmpie și 1000 mm-1300 mm în zona montană.

Varietatea formelor de relief și complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii să fie destul de diversificate.

Zona montană și de deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive și metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips și izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică și a materialelor de construcții.

Alături de resursele subsolului, de o importanță deosebită și cu influențe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice ,se află resursele solului.

Astfel, suprafața agricolă concentrată preponderent în județele din Sud deține 71,1% din suprafața totală a regiunii și din care 80,6% reprezintă teren arabil.

Regiunea dispune de resurse bogate și importante de apă (3,4% din suprafața regiunii), care prin utilizarea în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.

Flora și fauna de o mare diversitate constituie o altă bogăție naturală a regiunii.Terenurile ocupate cu păduri și vegetație forestieră dețin 19,6% din suprafața regiunii, reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasă și un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Spațial, structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în cele 3 județe (Prahova, Dâmbovița și Argeș) din nordul acesteia și agriculturii în cele 4 județe (Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița) din sud.

După anul 1989 economia regiunii a avut în general o evoluție descendentă, datorată dezechilibrelor moștenite a neconcordanței dintre componentele reformei economice și a utilizării neraționale a resurselor naturale și umane, cu impact negativ asupra productivității, eficienței și ratei de angajare.

Fenomenul de declin economic , generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a forței de muncă, persistența șomajului de lungă durată, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai și deteriorarea calității vieții, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrându-se în această perioadă o evoluție lentă dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.

Complexă și diversificată, industria a cărei contribuție la PIB-ul regional a fost la sfârșitul anului 2004 de 28,2%, este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă deținând-o industria chimică și petrochimică (județele Prahova și Argeș), industria construcției de mașini , echipamente și mijloace de transport (județele Prahova , Argeș și Dâmbovița), industria textilă , a confecțiilor și alimentară , forța de muncă ocupată în cadrul acestora fiind de 25,3%.

În producția de utilaj petrolier și chimic, de frigidere, lămpilor electrice cu incandescență și în producția de automobile Dacia și Aro, regiunea deține supremația la nivel de țară.