Analiza potențialului turistic al județului Brașov

LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI BRAŞOV

Municipiul Braşov, resedinţa judeţului, se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaţilor, delimitat în partea de S şi SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraş şi Piatra Mare, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km². Prin înglobarea in structura sa a vârfului Postavaru, Braşovul este oraşul aflat la cea mai mare altitudine din România.

Transporturi externe

Căile feroviare care trec prin municipiu:

• Tronsonul: Braşov - Predeal - Bucureşti

• Tronsonul: Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni

• Tronsonul: Braşov - Rupea - Sighişoara - Oradea

• Tronsonul: Braşov - Făgăraş - Sibiu - Teiuş

• Tronsonul: E54 - Arad - Deva - Teiuş - Vânători - Braşov - Bucureşti (in Romania) aparţine de Coridorul IV European ferioviar.

Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naţional DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată ţara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

• Şosele internaţionale Clasa A:

• E60 (Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa)

• E68 (Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov)

• Şosele internaţionale Clasa B:

• E574 (Bacau - Oneşti - Târgu Secuiesc - Braşov - Piteşti - Craiova)

• Drumuri naţionale:

• DN1 (Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti)

• DN1A (Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti)

• DN10 (Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău)

• DN11 (Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti)

• DN12 (Braşov - Sfântu Gheorghe - Băile Tuşnad - Miercurea-Ciuc - Topliţa)

• DN13 (Braşov - Rupea - Sighişoara - Bălăuşeri - Târgu Mureş)

Braşovul a fost atestat documentar în 1235. Cel mai important oraş al Transilvaniei în Evul Mediu, dominând viaţa economică în secolele XIV-XVI, Braşovul a reprezentat o adevărată placă turnantă a ţărilor române, bucurându-se de importante privilegii comerciale acordate de domnitorii acestora. Poziţia geografică privilegiată îl situa înaintea altor oraşe importante din Transilvania vremii. Bresle puternice (aurarii, ţesătorii, postăvarii, armurierii, fierarii, arămarii şi cositorarii) au făcut ca Braşovul să nu rămână doar un punct al comerţului de tranzit, ci să devină şi un înfloritor centru meşteşugăresc. Locuitorii au construit aici ziduri de cetate şi bastioane, turnuri de supraveghere şi de pază, depozite şi pieţe, ateliere şi prăvălii, hanuri, biserici şi spitale, toate dupa moda oraşelor medievale europene. Din patrimoniul arhitectural medieval Braşovul păstrează şi azi clădiri impresionante care au rezistat timpului: Biserica din cartierul Bartolomeu, una din cele mai vechi clădiri în stil romanic, Biserica Neagră, cea mai mare clădire în stil gotic din sud-estul Europei, bastioane şi turnuri, precum şi fortificaţiile de pe laturile de sud şi vest ale vechii cetăţi. Piaţa veche, cu Casa Sfatului, este cea mai cunoscută efigie a Braşovului. Nota medievală a arhitecturii se regăseşte frecvent şi în celelalte localităţi din judeţ. Expuşi deselor atacuri străine, locuitorii au înălţat, în secolele XIV-XV, cetăţi ale căror ruine domină şi azi înălţimile de lângă Râşnov, Rupea sau Feldioara. Mai toate satele locuite odinioară de saşi (populaţie germană colonizată în Transilvania în secolul al XII-lea), păstrează şi azi biserici fortificate, lăcaşuri de rugă şi adăpost, refugii (pentru locuit, şcoală şi meşteşuguri) şi cămări în care comunitatea îşi păstra în siguranţă proviziile. Cea mai mare cetate de acest fel se află la Prejmer, dar cele de la Viscri şi Homorod sunt şi ele foarte interesante. Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”, ce se ţine aproape în fiecare an în centrul oraşului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, Pink sau Christina Aguilera.