Analiza Potențialului Turistic al Județului Iași

1.1. ZONA MUNICIPIULUI IAŞI

Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este cel istoric şi cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memoriale, instituţii de cultură şi artă, specifice unei foste capitale. Oraşul se situează pe primul loc în Moldova, în calitate de centru al culturii, ştiinţei şi artei şi pe unul din primele locuri din ţară. Cu alte cuvinte, Iaşul dispune de un potenţial turistic excepţional putând fi unul dintre cele mai atractive oraşe din ţară, însă modul în care este conservat şi valorificat acest potenţial presupune elaborarea unei strategii coerente şi realiste.

Tipurile de turism ce pot fi practicate în municipiul Iaşi sunt:

- Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri, etc);

- Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele Sfintei Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile din municipiul Iaşi şi din împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie la dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.;

- Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică, literară ş.a. Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul teatrului Naţional, Muzeul Unirii, etc.;

- Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni 5000") precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă);

- Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naţional prin valoarea recunoscută a medicinii din municipiul Iaşi prin complexul balnear şi de recuperare de la Băile Nicolina şi Spitalul de recuperare; promovarea climatismului în ariile forestiere de la Bârnova pentru cei internaţi pentru perioade mai lungi în Sanatoriul Bârnova, dar şi pentru cei care se deplasează din municipiu la sfârşit de săptămână spre această zonă;

- Turismul sportiv se localizează în cadrul ariilor cinegetice în pădurile de la sudul Iaşului; turismul stimulat de întrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovăţ, Aroneanu (lacurile Dorobanţ şi Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, întrecerile sportive din arenele municipiului, întrecerile de orientare turistică etc.;

- Turismul de tranzit (în interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat într-o oarecare măsură şi de deplasările persoanelor înspre şi dinspre Republica Moldova;

- Turismul de la sfârşit de săptămână este forma cea mai mult utilizată de locuitorii municipiului într-o zonă apropiată oraşului la Bucium - Repedea, Stâna Poieni, Bârnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. şi o zonă îndepărtată - Podişul Sucevei şi Carpaţii Orientali.

Principalele probleme cu care se confruntă municipiul Iaşi din punct de vedere al dezvoltării funcţiei sale turistice sunt:

- poziţia geografică - din acest punct de vedere, municipiul Iaşi care este amplasat excentric faţă de axul turistic internaţional al Siretului, dezvoltă un flux de tranzit doar pe tronsonul magistralei rutiere E 20 de pe teritoriul vestic al judeţului. Pentru promovarea funcţiei turistice a localităţii sunt necesare noi legături rutiere dinspre vest spre est care să vizeze devierea acestui flux internaţional şi spre municipiul Iaşi, cât şi spre judeţ acolo unde este posibil. Includerea sa în marile trasee rutiere europene va fi dublată şi de dezvoltarea unui aeroport internaţional care să contribuie la transformarea municipiului Iaşi dintr-un punct terminus într-un punct de plecare. Avându-se în vedere existenţa elementelor de atracţie pe traseele ce conduc la zone turistice de mare interes (nordul Bucovinei, Ceahlău, Rep. Moldova) oraşul poate deveni nu doar un punct de tranzit ci şi un important nod turistic.

- infrastructura turistică şi îndeosebi cea a unităţilor de cazare şi calitatea serviciilor oferite de către acestea. Baza de cazare la nivelul municipiului în 2001 era reprezentată de 11 hoteluri, 1 motel, 2 pensiuni turistice, 2 campinguri şi două tabere pentru elevi, o vilă şi un bungalow. Ca disfucţionalitate majoră în acest sens poate fi menţionată neîncadrarea în standardele internaţionale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite, standardele ecologice. Din acest motiv se impune iniţierea şi promovarea proiectelor şi programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare in turism, alte fonduri publice de investiţii sau fonduri private, din finanţări internaţionale, asistenţa si consultanţa de specialitate.