Analiza și Previziunea Serviciilor de Hoteluri și Restaurante în Regiunea de Sud-est

1. Analiza evolutiei serviciilor

In economia tarilor dezvoltate serviciile ocupa un loc important. Romania, in drumul sau spre o economie de piata functionala nu poate ignora importanta sectorului tertiar, in dezvoltarea de ansamblu a tarii, cat si a fiecarei regiuni in parte.

In proiectul de fata ne propunem analiza categoriei de servicii “hoteluri si restaurante” in regiunea sud-est, urmarind analiza evolutiei serviciilor pe o perioada de 5 ani consecutivi, corelatia dintre evolutia serviciilor si gradul de dezvoltare economico-sociala, precum si perspective de dezvoltare pentru urmatorii trei ani de zile.

Regiunea de dezvoltare aleasa este cea de sud-est si cuprinde judetele: Galati, Vrancea, Buzau, Tulcea si Constanta. Aceasta se afla situata intre regiunile de nord-est, centru si sud. Regiunea are o suprafata de 35762 km², reprezentand 15% din suprafata totala a Romaniei. În anul 2004, regiunea avea o populaţie de 2.850.318 locuitori, reprezentând 13,1 % din populaţia ţării; densitatea de 79,7 loc/km2 este sub media pe ţară (90,91 loc/km2), cea mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (139,5 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,9 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt mai puţin propice.

Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Reţeaua de localităţi a regiunii Sud - Est este alcătuită din 33 de oraşe (dintre care 11 municipii) şi 1.455 de sate (organizate în 339 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (309.965 locuitori), urmat de Galaţi şi Brăila (peste 200.000 de locuitori), Buzău, şi Focşani (peste 100.000 de locuitori).

Din punct de vedere geografic, aceasta parte de sud-est a tarii se caracterizeaza prin faptul ca aici intalnim aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Delta Dunarii ofera regiunii oportunitati pentru turism, alaturi de litoralul Marii Negre. Acesta din urma cuprinde 13 statiuni cu 814 unitati de agrement, odihna si tratament in hoteluri, vile, campinguri si sate de vacante intinse pe 70 de km de coasta intre Navodari si Mangalia. Zona acopera, din punct de vedere turistic, 41% din capacitatea de cazare a tarii.

La polul opus se afla Delta Dunarii, intrucat unitatile de cazare sunt mult mai mici fata de potentialul acestei zone unice. Se regasesc aici aproximativ 3000 de locuri de cazare in 66 unitati, indicatori ce evidenţiază gradul redus de valorificare a atracţiilor.

1.1. Analiza dinamicii serviciilor

Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala se refera in principal la contributia lor la cresterea economica, dar si pe plan mai larg la aportul lor la cresterea calitatii vietii. Este bine cunoscut in prezent faptul ca serviciile au un rol important in economia oricarei tari, asta desi acestea au fost considerate neproductive o perioada mare de timp.

Activitatile tertiare contribuie intr-o proportie insemnata la crearea PIB-ului in orice economie, fiind evidenta contributia pe care o au in economiile tarilor dezvoltate (peste 70%). De asemenea populatia ocupata in acest sector din totatul populatiei ocupate detine o pondere hotaratoare. Din nou se poate observa un procent insemnat al populatiei ocupate in servicii in tarile dezvoltate, 70-75%. Este firesc sa afirmam ca serviciile se fac remarcate in evolutia economiei prin crearea de locuri de munca suficiente pentru a se putea limita problema somajului, avand desigur si o oferta diferentiata si adaptata la cerere. Importanta este si aspectul legat de lipsa reglementarilor in acest sector.

Sectorul tertiar in Romania se afla in curs de dezvoltare. Investitiile facute in acest domeniu se afla se afla pe locul 2 raportat la celelalte sectoare. De asemenea, se poate afirma ca tendinta este de crestere in sectorul tertiar si secundar si de scadere in cel primar (trasatura definitorie a tarilor cu nivel scazut de dezvoltare, categorie din care face parte si Romania). Astfel ponderea populatiei ocupate in sectorul serviciilor in totalul populatie ocupate in sectorul serviciilor in totalul populatiei ocupate este in Romania de 31%, iar ponderea la crearea PIB de 46,4%.

Indicatorii seminificativi pentru serviciile alese pe care ne propunem sa ii folosim in analiza evolutiei sunt: populatia ocupata exprimata in mii persoane (PO) – indicator fizic si produsul intern brut exprimat in lei in preturi curente (PIB) – indicator valoric.

Pentru PO analiza se face pe perioada de 5 ani consecutivi, respectiv in perioada 2002-2006; iar pentru PIB se analizeaza dinamica in perioada 2000-2005.

Tabel nr 1.1 : PO în servicii hoteliere şi restaurante în regiunea S-E în perioada 2002-2006

ANII PO hoteluri şi restaurante în S-E

(mii persoane) PO

în S-E

(mii persoane) PO hoteluri şi restaurante în Romania (mii pers) PO în Romania

(mii pers.)

2002 13,1 1022,1 95,2 8329,0

2003 14,1 1022,2 104,7 8305,5

2004 16,5 1021,7 132,8 8238,3

2005 16,8 1028,2 132,8 8390,4

2006 16,7 1035,8 134,0 8469,3

Sursă: „Anuarul statisticl” , Biblioteca INSSE