Analiza și Valorificarea Destinației Turistice Piatra Craiului

1. Localizare :

Masivul Piatra Craiului este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Datorită poziţiei, direcţiei si aspectului său general, Piatra Craiului constituie o unitate geografică bine individualizată. Piatra Craiului este delimitata la nord de Valea Bârsei, la vest de Dâmboviţa, pe latura de est de Vlăduşca si Râul Mare pe o parte si pe de altă parte de Valea Seacă a Pietrelor - Brustureţ- Dâmbovicioara, în timp ce la sud descreşte treptat până in văile râurilor Dâmboviţa si Dâmbovicioara.Unităţile de relief cu care se învecinează sunt: Depresiunea Bârsei la nord; Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la est; Munţii Făgăraş şi Iezer-Păpuşa la vest; Masivul Bucegi la est; Masivul Leaota la sud-est (anexa 1).

Masivul Piatra Craiului se întinde între coordonatele de 45o22'03" si 45o35'11" latitudine nordică si 25o07'38" si 25o23'18" longitudine estică, pe raza judeţelor Braşov şi Argeş şi al localităţilor Zărneşti, Bran, Moeciu, Rucăr, Dâmbovicioara, Peştera, Măgura,Sătic, Şirnea.

2.Căi de acces:

Mijloace auto: din E68 ramificatia Sercaia-Sinca-Sinca Nouă-Poiana Mărului –Zărnesti ( DN 73 A) sau din Brasov pe soseaua DN 73 până la Râsnov iar de aici pe DN 73 A până la Zărnesti ; din Preadeal pe DN 73 A, prin Râsnov 36 km până la Zărnesti; prin culoarul Rucăr-Bran.Majoritatea cabanelor din muntii Piatra Craiului având ca punct de plecare orasul Zărnesti,cu trenul, orasul Zărnesti este punctul terminus al liniei ferate ce pleacă din Brasov,din gara CFR (27 km.)

3.Cadrul fizico-geografic.

Relieful: Masivul Piatra Craiului este o "lamă" tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Vârful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) )

Masivul Piatra Craiului poate fi împarţit în trei subunitaţi distincte, separate prin limite naturale clare (Şaua Funduri, Curmătura Pietrei Craiului) şi anume în: Piatra Craiului Mare, Piatra Craiului Mică si Pietricica(E.Cristea,1984).

Depozitele calcaroase se extind pe versantul estic în dreptul localităţilor Şirnea si Peştera, unde vin în contact cu depozitele conglomeratice ce alcătuiesc parţial Culoarul Rucăr-Bran. Pe flancul vestic, calcarele se extind doar pâna la baza abruptului, astfel încât poalele Pietrei Craiului sunt alcătuite din şisturi cristaline identice cu cele din Făgăraş şi Iezer. Prezenţa calcarelor pe un teritoriu atât de vast a impus o serie de fenomene carstice, detaşându-se peşterile, avenele, arcadele, portalurile, ferestrele, izbucurile, cheile, abrupturile si trenele de grohotiş. Printre cele mai cunoscute sunt cheile Dâmbovicioarei si Brusturetului, precum si Peştera Dâmbovicioarei, Peştera Liliecilor etc.

În masa calcaroasă din flancul estic, văile Cheia, Vlăduşca, Cheia de sub Grind, Copilului ş.a. şi-au sculptat văi adânci, epigenetice, cu sectoare înguste de chei. Între culmea principală, înaltă, şi cea secundară se află un platou dezvoltat pe roci conglomeratice, străbătut spre sud de izvorul Dâmbovicioarei, numit si Valea cu Apă.Valea sa largă din sectorul conglomeratic se continuă cu un sector foarte îngust la intrarea in masa de calcare dure, sector ce se continuă pană la varsarea in Dâmboviţa, cu unele mici întreruperi. Cheile Dâmbovicioarei se extind pe o lungime de circa 5 km, pereţii ridicati aproape de verticală depăşind pe alocuri înălţimea de 200 m. În lungul acestui sector de chei se intâlnesc izbucuri ( izbucul de la Gâlgoaia, izvoarele din Plai).

Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător şi fac parte dintr-o serie de cel puţin 20 de chei situate în bazinul hidrografic al Dâmboviţei. Dâmbovicioara a săpat în formaţiunile de roci sedimentare, calcaroase, şi gresii, conglomerate un adevărat canion lung de 8 km, în care în unele porţiuni valea are pereţi verticali ce depăşesc 200 de m înâlţime.

Mai există şi alte chei în apropiere ca de pildă Cheile Brusteretului, Cheia Lungă si Cheia Strâmtă. Apele râului prin acţiunea de eroziune au creat forme bizare de turnuri, sau creste ascuţite, având subteran goluri carstice, astfel în această zonă se pot număra peste 50 de peşteri ca (Peştera Dâmbovicioara, Peştera de la Gura Defileului, Peştera Labirintului ).

Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a masivului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara , la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Este o peşteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C şi cu o umiditate moderată. Peştera este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer.