Analiza statistică a județului Neamț

1. Localizarea si caracterizarea zonei.

Teritoriul judeţului Neamţ este situat în NE ţării, în bazinul hidrografic al râului Siret, pe cursul mijlociu al acestuia. Relieful acestui judeţ este muntos în jumatatea de vest, puternic fragmentat de văi, reprezentat prin munţii Stânişoarei, Bistriţei, Ceahlău, Tarcau şi Goşman. La est de zona muntoasă se desfăşoară depresiunile subcarpatice Pleşu, Boiştea, Cornu (Şerbeşti, Mărgineni, Bahna).

Suprafaţa totală a judeţului este de 5.896,14 km2 (589.614 ha), din care:

- Terenuri cu folosinţă agricolă 283.368 hectare (48,1 %)

- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 253.896 hectare (43,1 %)

- Cursuri de apă şi lacuri 10.380 hectare (1,8 %)

- Drumuri 7.925 hectare (1,3 %)

- Suprafaţa construită 11.402 hectare (1,9 %)

- Terenuri neproductive sau alte categorii de folosinţe 15.409 hectare (2,6 %).

Este mărginit la nord de judeţul Suceava, Harghita la vest, Bacău la sud şi de judeţele Iaşi şi Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).

Caile de acces din judetul Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208G ce ajunge la Hanul Ancutei), D15B Poiana Teiului –Cristesti, DJ 155I Tirgu Neamt – Tupilati, DC 7 Tirgu Neamt – Raucesti - Ungheni si DC 171 Tirgu Neamt – Oglinzi – Raucesti. Judetul beneficiaza si de un nod de cale ferata, in orasul Pascani, care face legatrura cu calea ferata Bacau-Roman-Suceava, Vaslui-Pascani, Iasi-Pascani si Targul Neamt-Pascani.

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.

Numărul somerilor din judetul Neamt a înregistrat o scădere usoară, asa că anul 2007 a demarat cu un număr de 10.086 de nemteni care nu aveau locuri de muncă. Rata somajului a fost stabilită la 4,7% în decembrie 2006, fiind calculată la o populatie activă de 212.800 de persoane, conform datelor statistice furnizate de Agentia Judeteană pentru Ocuparea Fortei de Muncă. Ponderea populatiei ocupate in sectorul serviciilor este de 35,4.

Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară

2. Prezentarea potentialului turistic

Relieful judetului Neamt este variat si în mare parte accidentat, dispus în trepte de la vest la est, de la munti (ce ocupa mai mult de jumatate din suprafata judetului, în vest), reprezentati de Stanisoara (de 1.531 m), Bistrita (de 1.864 m), Ceahlau (cu vf. Ocolasu Mare de 1907 m)-"Olimpul Moldovei", Tarcau, Hasmas, compartimentati prin vai longitudinale), la dealurile subcarpatice (Subcarpatii Moldovei, în centru, ce închid depresiunile subcarpatice Neamtului si Cracau Bistrita, dar si culmile de 900 m ale Dealului Plesului, alungite nord-sud), care se pierd în valea larga, cu caracter de culoar (largit prin terase bine dezvoltate, mai ales la confluenta cu raul Moldova) a Siretului, dincolo de care apar dealurile Podisului Barladului. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cele muntoase.

Din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu pot fi ignorate Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz. Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.

Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.