Analiza turismului în Oceania

Capitolul 1. Informaţii generale despre regiune

1.1.Localizare

Oceania se întinde pe coasta oceanului Pacific, pe o suprafaţă de 8 942 000 km ² şi include următoarele: Noua Guinee, 785 000 km ² fiind după Groenlanda a doua insulă a lumii ca şi mărime, Tasmania 67 800 km ², Noua Zeelandă cu cele două insule ale sale: Insula de Nord, 115 700 km ² şi Insula de Sud, 151 200 km ² fiind urmată de insulele Polinesiei:

(Tonga, Samoa, Marchizei, Hawaii), cele ale Melanesiei: (Bismark, Salomon, Fidji etc.) şi cele ale Micronesiei: ( Mariane, Marshall, Kiribati, Nauru etc. )

1.2. Vecinătăţi ( insulele, arhipelagurile, aparţinătoarele)

Regiunea Asia-Pacific se întinde pe o suprafață cuprinsă între Mongolia în partea de nord și Noua Zeelandă în sud și între Asia Centrală și Republica Islamică Iran în partea de vest și Kiribati în est. Regiunea este împărțită în patru subregiuni, și anume: Asia de Sud, Asia de Sud-Est, Asia de Nord-Est și Oceania. Continentul Australia se întinde pe o suprafaţă de 7 620 000 km ² spre sud. Dacă este considerat ca aparţinător al regiunii Oceania, atunci ocupă o suprafaţă de 86% din totalul acesteia.

1.3.Populație (structură etnică, religioasă)

În 2005, populaţia Oceaniei totaliza 33,1 milioane locuitori. Australia şi Noua Zeelandă numărau 24,2 milioane locuitori, iar Papua Noua Guinee 5,9 milioane locuitori. Cele 3 milioane de locuitori rămase sunt răspândite pe multe insule mici, într-o arie extinsă. Speranţa de viaţă a zonei este, în medie, de 73 de ani pentru bărbaţi şi 77,5 ani pentru femei. Rata de creştere anuală a populaţiei este, în medie, de 1,2 %, dar aceasta variază considerabil, de la un procent în Australia şi Noua Zeelandă, la 2,1% în Papua Noua Guinee şi 2% in Melanezia. Rata urbanizării variaza şi ea considerabil, fiind de 89% în Australia şi Noua Zeelanda şi 18% în Papua Noua Guinee.

Din punct de vedere cultural, Oceania poate fi împărţită în doua grupe majore: coloniile predominant europene din Australia şi Noua Zeelandă şi Melanezia, Polinezia şi Micronezia, care au fost mult timp colonizate de către popoarele oceanice. Noua Caledonie este parţial colonizată de către europeni.

În timpul perioadei coloniale, întreaga regiune a intrat sub influenţa europeană. Acest lucru a determinat transformarea limbilor engleza şi franceză în limbi importante, în funcţie de puterile coloniale (Marea Britanie, America şi Franţa). Engleza este limba oficială în Noua Zeelandă, Australia, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Vanuatu şi Fiji. Franceza este vorbită în Noua Caledonie şi în Polinezia Franceză. În câteva insule din Pacific, în special Papua Noua Guinee şi Vanuatu, pidgin (o engleză stricată, folosită de grupuri care vorbesc limbi diferite) este limba comună.

În Australia mai există numai rămăşitele numeroaselor limbi aborigene, care se vorbeau pe continent înainte de colonizarea de către europeni. Câteva dintre acestea se găsesc în Teritoriul de Nord şi în partea nordică a Australiei de Vest (Kimberley), unde walmadjeri devine limba oficială în cadrul câtorva triburi aborigene. În Noua Zeelandă, care are o populaţie maori semnificativă, se vorbeşte foarte mult limba maori.

Numeroase limbi se întâlnesc în Melanezia, Polinezia şi Micronezia. În Papa Noua Guinee se vorbesc sute de limbi, limbile austroneziene vorbindu-se de-a lungul coastei, iar limbile papuane în regiunile înalte. Sunt larg răspândite limbile austroneziene, precum fijiana în Fiji, şi tahitiana, tongana şi samoana în Polinezia.

Întreaga regiune a fost afectata de invazia japoneză din cel de-al Doilea Razboi Mondial şi a constituit locul multor bătălii importante. În această zonă nu există dispute semnificative privind graniţele. În ultimele decenii, au fost trasate graniţe pentru zonele economice oceanice. Totuşi, au existat conflicte civile atât în Fiji, cât şi în Noua Caledonie – primele legate de lupta pentru un guvern mai puţin rasial, în anii de după 1970, când Fiji a devenit republică, cele din urmă legate de dorinţa unei părţi a populaţiei de a deveni independentă faţă de Franţa.

RELIGII: anglicana 14,9%, romano-catolica 12,4%, prezbiteriana 10,9%, alte religii creştine 15,3%, altele 3,3%, neafiliaţi niciunei religii 26%

GRUPURI ETNICE: european 69,8%, maori 7,9%, altele (inclusiv samoan, tongan, grupul insular Cook, asiatici) 22,3%