Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 13529
Mărime: 3.79MB (arhivat)
Publicat de: Simion Zaharia
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cretu Romeo

Cuprins

  1. Cap.1 Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Amara.3
  2. 1.1 Cadrul fizico-geografic .3
  3. a. Clima .4
  4. b. Solurile .4
  5. c. Istorie .5
  6. d. Populaţia .8
  7. 1.2 Resurse agroturistice naturale ale localităţii .10
  8. a. Reţeaua hidrografică .10
  9. b. Vegetaţie (floră) .13
  10. c. Faună .19
  11. 1.3 Staţiunea Amara .25
  12. 1.4 Resurse agroturistice antropice ale localităţii .28
  13. a. Vestigii arheologice .28
  14. b. Mânăstiri .30
  15. c. Case memoriale .35
  16. d. Muzee .37
  17. e. Alte resurse antropice .42
  18. 1.5 Obiceiuri şi tradiţii specifice zonei .44
  19. 1.6 Viaţa social-culturală a oraşului Amara .47
  20. - Festivalul de la Amara .47
  21. - Zilele oraşului Amara .50
  22. Cap. 2 Identificarea capacităţilor de cazare din localitate .51
  23. Cap.3 Stadiul valorificării resurselor agroturistice din localitate .58
  24. Cap. 4 Strategii de marketing .61
  25. Studiu de caz .64
  26. Bibliografie .66

Extras din proiect

Cap. 1 Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Amara

1.1 Cadrul fizico-geografic

a. Clima

b. Solurile

c. Istorie

d. Populaţia

Situată în partea de sud-est a judeţului Ialomiţa, Amara împrumută numele lacului atestat documentar cu aproape jumătate de secol înaintea sa. Aparţine din punct de vedere geologic platformei Valahe al cărui soclu rigid este format din cristalin metamorfic şi roci magmatice, iar seismologic este afectată de cutremurele cu focarul de 80-180 km adâncime din Carpaţii de Curbură, zona Vrancei. Prospecţiunile geologice au identificat la Amara gaze naturale în meotin. Relieful variază ca altitudine intre 25 m si 4,5 m.

Amara se învecinează la N cu comuna Griviţa, la V cu comunele Gh. Doja şi Perieţi, iar în E şi S cu municipiul Slobozia.

Câmpul Amara este parte componentă a Bărăganului Central mărginit de Câmpul Roşiori (N), Câmpia Padinei (V), Câmpia Strachinei (E), Lunca Ialomiţei (S). Specific acestor câmpii este acoperişul de loess, iar în unele locuri apar nisipurile, structură ce permite producerea tasării şi sufoziunii.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul localităţii este poziţionat într-o zonă de interferenţă între terasă, câmp şi lunca Ialomiţei. Cea mai mare parte din teritoriul localităţii o ocupă terasa Ialomiţei, cu altitudinea relativă de 8-12m şi numeroase limane fluviatile. O altă caracteristică o reprezintă existenţa unui curs părăsit al râului Ialomiţa cu o structură specifică rezultată în urma proceselor de tasare şi abraziune lacustră.

În urma acestor fenomene a luat naştere lacul Amara, complet izolat de reţeaua hidrografică majoră teritorială, dar supus influenţei condiţiilor de mediu specifice Bărăganului.

Câmpul interfluvial din perimetrul localităţii prezintă un număr mic de crovuri, reduse ca adâncime şi suprafaţă. Reţeaua hidrografică este absentă, în schimb în această zonă intâlnim movilele – unităţi cu cea mai mare altitudine de pe terotoriul localităţii: movila Lupoaelor (49,9m), movila Motâlva (45m), movila Gorganelor (43m) si movila Şeicaru (45m). Aceste unităţi ale reliefului antropologic au apărut ca puncte de reper şi observaţie în zona de stepă. Dimensiunile acestor movile au scăzut în prezent datorită lucrărilor agricole efectuate.

Alte elemente specifice reliefului antropic sunt canalele (azi fostele canale) ale sistemului de irigaţii Ialomiţa-Călmăţui şi digurile de amenajare a lacului Amara.

Lunca Ialomiţei situată în sudul localităţii este redusă ca suprafată în comparaţie cu câmpul şi terasa Ialomiţei; crovurile sunt rar întâlnite, iar reţeaua hidrografică temporară.

a. Clima

Din punct de vedere climatic Câmpia Bărăganului şi implicit Amara aparţin zonei temperat-continentale cu nuanţe de excesivitate.

Temperatura medie anuală pentru zona Slobozia-Amara este de 10,5 grade Celsius, iar temperatura medie minimă lunară variază între –8,2 grade Celsius în luna decembrie şi 18,2 grade Celsius în luna iulie.

O. Bogdan include acest teritoriu în provincia climatică cu caracter de ariditate, ţinutul de câmpie, districtul de stepă, topoclimatul complex Bărăganul de est.

În timpul verii sunt înregistrate temperaturi extreme cu mult peste 30 grade Celsius, iar iarna sub –15 grade Celsius.

Media multianuală a precipitaţiilor este de 433,1 l/m2 pentru zona Slobozia-Amara.

b. Solurile

Fiind situată în zona de câmpie, relieful Amarei este supus unei uşoare denivelări datorată crovurilor, padinilor sau dunelor de nisip şi influenţei climatului temperat-continental. În zonă, solurile specifice sunt de tip molisol şi halomorf. „Geografia fizică a României” include această zonă în regiunea ponto-dunăreană, domeniul molisolurilor, subdomeniul cernoziomurilor freatic-umede asociate cu soluri nisipoase, districtul estul Bărăganului.

Clasa solurilor molice are cea mai mare pondere fiind în acelaşi timp şi cele mai fertile. Cernoziomul tipic format în acest climat cu precipitaţii medii anuale cuprinse între 400-500mm.

Cu o structură glomerulară medie, afânat şi permeabil are un înalt grad de fertilitate exceptând perioadele de secetă când se înregistrează un deficit de umiditate.

Resursele naturale ale subsolului sunt limitate. Au fost evidenţiate câteva areale cu zăcăminte de petrol şi gaze azi neexploatate. Un loc aparte îl ocupă nămolul exploatabil din lacul Amara. Apa lacului este sulfatat-clorurată, sodică, bicarbonată, magneziană. Nămolul sapropelic are calităţi terapeutice deosebite asemănătoare celor ale lacului Techirghiol.

Noțiuni introductive

Trăsăturile de bază ale contabilității în Anglia sunt: simplitate și libertatea judecății profesionale.

Atunci când vorbim despre istoria contabilității trebuie să nu tercem cu vederea și să amintim de Fra Luca Pacioli care este denumit și ,,Părintele Contabilității”. Acesta era un matematician dar și un prieten a lui Leonardo da Vinci. El a scris şi a predat în multe domenii ca matematică, teologie, arhitectura, jocuri, strategie militară şi comerţ. In 1494 Pacioli a publicat faimoasa lui carte "Summa de Arithmetica, Geometria, Proportioni et Proportionalita" (Cunostințe colectate de aritmetică, geometrie, proporționalități si proporții) . O secțiune din cartea sa a fost dedicată descrierii inregistrării in contabilitate in partidă dublă. Cartea a fost una dintre primele cărți publicate in presa in Gutenberg, fiind un adevăr success și fiind tradusă in germană, rusă, engleză.Această carte (The Collected Knowledge of Arithmetic, Geometry, Proportion and Proportionality) l-a ajutat să devină o celebritate pe Pacioli și ia asigurat un loc in istorie ca ,, Părintele Contabilității”.

Fra Luca nu a inventat înregistrarea în dubla partidă, în schimb, el a descris superb, o metodă folosită de către comercianţi în Veneţia în timpul Renaşterii Italiene. Sistemul lui a inclus cele mai multe rutine de contabilitate de astăzi, cum ar fi utilizarea de jurnale şi registre.Registrele sale au inclus active-creanțe şi inventarele – pasive, capital, venituri, şi conturile de cheltuieli.El a descris inchiderile de la sfarșitul anului și a propus o balantă de verificare pentru a dovedi un registru echilibrat. În plus, cartea sa a făcut referire la certificarea de cărţi, etică şi de contabilitate a costurilor.

Britanicii au construit în imperiul lor o școală de contabilitate anglo-saxonă. După ce au importat contabilitatea în partidă dublă de la maeștrii italieni (cu multe secole în urmă), ei au încercat să exporte „cultura profesiei contabile de tip liberal” (ideea de instituționalizare a profesiei). Acolo unde au reușit „să exporte” un întreg mod de a fi si de a trăi, au reușit să se impună și prin vectorul „contabilitate”. Oricum, între italieni, stapânii măiestriei contabile în Evul Mediu, și americani, se pare stapânii evoluției contabilității în acest început de mileniu, se întinde o perioadă relativ lungă în care britanicii sunt cei care au făcut, cel mai adesea, furtună si timp frumos în imperiul practicilor si gândirii contabile, la nivel mondial. Poate dacă nu cumva francezii si mai ales germanii au drept de veto.

Profesia contabilă

Istoria profesiei contabile britanice o aflăm in secolul al XIX-lea. Unii autori au arătat că incasarea chiriilor a constituit una dintre primele activități ale profesiei, iar unii contabili independenți erau un fel de agenți financiari. Contabilii, in special in Scoția, și-au constituit rapid asociații profesionale locale (Edinbourg 1854). Aceste organizații permiteau membrilor lor să atragă clienți datorită standardelor de conduită și competenței, delimitându-i de alți practicieni.Asociațiile au oferit profesiei contabile o imagine organizată si aparent coerentă. Deși, prin comparație cu alte țări (Franța, spre exemplu), profesia contabilă și-a revendicat independența față de instituțiile statului, totuși influența reciprocă s-a exercitat in varianta intâlnirilor ,,confidențiale”, mai mult decât prin reglementări.

În prezent, profesia contabilă britanică este structurată in șase organisme profesionale, care pot fi organizate in trei grupe:

1) Grupa ,,experților contabili’’în care intră:

• ICAEW - Insitutul Experților Contabili din Anglia și Țara Galilor (Institut of Chartered Accountants in England and Wales)

• ICAS - Institutul Experților Contabili din Scoția (Intitute of Chartered Accountants of Scotland)

• ICAI - Institutul Experților Contabili din Irlanda (Institute of Chartered Acountants in Ireland)

Institutele naționale se considera lideri ai profesiei, in special ICAEW (cunoscut printre britanici, sub numele de ,,English Institute’’), considerat organizația principală. Până la o dată relativ recentă, numai membrii acestor trei organizații naționale erau numiți ,,chartered accountant”. In decembrie 1995, guvernul a acceptat ca toți membrii acestor șase organizații să primească calificativul de ,,chartered” la denumirea normală (chartered management accountant; chartered certified accountant). Totuși, calificativul de ,,chartered accountant” rămâne privilegiul statutelor celor trei organizații naționale.

2) Grupa ,,contabililor autorizați”

• ACCA - Asociația Contabililor Autorizați (Chartered Association of Certified Accountants)

Preview document

Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 1
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 2
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 3
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 4
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 5
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 6
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 7
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 8
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 9
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 10
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 11
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 12
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 13
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 14
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 15
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 16
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 17
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 18
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 19
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 20
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 21
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 22
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 23
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 24
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 25
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 26
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 27
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 28
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 29
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 30
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 31
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 32
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 33
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 34
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 35
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 36
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 37
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 38
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 39
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 40
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 41
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 42
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 43
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 44
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 45
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 46
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 47
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 48
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 49
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 50
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 51
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 52
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 53
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 54
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 55
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 56
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 57
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 58
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 59
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 60
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 61
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 62
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 63
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 64
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 65
Analiza Turismului Rural din Stațiunea Balneară Amara - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Analiza Turismului Rural din Statiunea Balneara Amara.docx

Alții au mai descărcat și

Impactul Turismului asupra Mediului în Stațiunea Amara

INTRODUCERE „…Am inventat surse de energie, mai întâi aburul, apoi produsele petroliere, electricitatea si fisiunea nucleara. Am sistematizat...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Hotelurile Hilton

Hilton Hhonors Worldwide : Razboiul loialitatii Hotelurile Hilton privesc cele mai frecvente programe ale oaspetilor ca cel mai important...

Turism Rural

1.Itroducere in TRChiar dacă o definiţie a turismului rural ar putea părea ca fiind foarte simplă – acea formă de turism practicată în spaţiile...

Te-ar putea interesa și

Turism

Mediul înconjurător este elementul central al dezvoltării economice, ca de altfel şi al supravieţuirii omului de aceea calitatea sa a devenit o...

Campanie integrată de marketing

Introducere Turismul balnear reprezintă un sector major în cadrul industriei turistice româneşti, datorită particularităţilor sale specifice,...

Marketing turistic - agenția Balneurotour

1. Misiune Agentia de turism « BalnEuroTour » si-a stabilit drept misiune punerea la dispozitia turistilor a unor pachete de servicii ce includ...

Analiza turismului rural din stațiunea balneară Amara

Oraşul Amara este aşezat în partea centrală a judeţului Ialomiţa,între comunele Griviţa (N), Gheorghe Doja şi Perieţi (V), municipiul Slobozia (E...

Ai nevoie de altceva?