Ariile Naturale Protejate de pe Valea Someșului - Județul Sălaj

Introducere

Până în anul 2000 pe harta României cu arii naturale protejate în zona Sălajului era o evidentă pată albă, chiar dacă pe plan judeţean erau totuşi ocrotite prin acte normative ale organelor adminsitrative judeţene, un număr relativ însemnat de arii protejat. Atfel, prin Decizia nr. 259/1975 a Consiliului Popular al Judeţului Sălaj erau puse sub orcotire 4 rezervaţii naturale (Staţiunea Tinerilor Naturalişti Jibou, Poiana cu narcise Racâş-Hida, Balta Cehei şi Laleaua Pestriţă de pe Valea Sălajului), 4 „locuri fosilifiere” (Gresiile Grădina Zmeilor, Stânca Dracului, Calcarele de Rakocsi de pe d. Rona – Jibou şi Stâncile „Moşu şi Baba”) şi 28 de „arborete şi arbori seculari” (stejar roşu la Dragu şi Panic, stejar de baltă şi stejar pedunculat la Panic, pâlc de larice la Treznea, aliniament de alun turcesc la Panic, castani comestibili la Rogna şi Someş Guruslău, stejari la Dragu, Jibou, Şimleu Silvaniei, Gârcei, parcuri la Zimbor, Nuşfalău, Dragu, Jebuc, Hida, Cehu Silvaniei, Surduc, Cernuc, Bizuşa şi Năpradea, goruni seculari la Ileanda, Românaşi, Ortelec, Cehu Silvaniei, Zalău Şi Chieşd. Prin această decizie erau puse sub ocrotire şi 4 specii de plante şi multe specii de animale, „în orice loc de pe teritoriul judeţului Sălaj”. Din păcate, în anii care au urmat, multe parcuri cu arbori exotici seculari au fost distruse, din neştiinţă şi lipsă de respect pentru o moştenire de la gorfii secolului al XIX-lea.

Academia Română prin Comisia Monumentelor Naturii a iniţiat în anul 1980 o acţiune pentru depistarea unor ecosisteme sau formaţiuni geologice de o deosebită valoare, în vederea declarării lor ca zone ocrotite. Prin studiile efectuate de un colectiv de specialişti de la Centrul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca în colaborare cu Doina Monica Rus de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău s-a reanalizat valoarea ştiinţifică a rezervaţiilor judeţene şi au identificat alte arii naturale demne de a fi ocrotite. În final s-a apreciat că un număr de 6 formaţiuni naturale din judeţul Sălaj prezintă interes major, fiind propuse spre a fi declarate rezervaţii naturale de interes naţional, respectiv Stanii Cliţului, Lacul Ceheiu, Mlaştina de la Iaz, Lunca Sălajului cu laleaua pestriţă, Poiana cu narcise de la Racâş-Hida şi „Grădina Zmeilor”- Gâlgău Almaşului. Noutăţile erau „Stanii Cliţului” şi Mlaştina de la Iaz, dar se aprecia că acţiunea de inventariere a celor mai valoroase obiective naturale sălăjene trebuie continuată. Din păcate sfatul nu a fost urmat.

Mult mai târziu, prin Hotărârea nr.5/1995 a Consiliului Judeţean Sălaj erau reconfirmate cele 8 arii anterioare şi se adăugau încă 18, ajungându-se la 26 de arii protejate pe plan judeţean, respectiv 11 la categoria „rezervaţii şi parcuri naturale” (Staţiunea Tinerilor Naturalişti Jibou, Poiana cu narcise Racâş-Hida, Balta Cehei, Laleaua Pestriţă de pe Valea Sălajului, Gresiile „Grădina Zmeilor”, Pădurea Lapiş, Zona de agrement Meseş, Zona Tusa, Zona Viticolă Şimleu, Zona Jebuc – Stana şi Mlaştina de la Iaz) şî 15 la categoria monumente ale naturii („Stânca Dracului” Hida, Stratele (calacarele) de Rakoczi de la Rona – Jibou, Pietrele „Moşu şi Baba, Parcurile dendrologice Cehu Silvaniei, Dragu, Bizuşa, Zimbor şi Jebuc, Pădurea „La Castani”, aliniamentul de alun turcesc, pâlcurile de stejar roşu şi de stejar de baltă de la Panic, Stanii Cliţului, precum şi stejarii seculari de la Gârcei şi de la Românaşi). Prin actul normativ din 1995, lista speciilor de plante şi animale ocrotite în Sălaj se extinde, comparativ cu cea din 1975, incluzând 29 de specii floristice periclitate, vulnerabile şi rare, precum şi multe specii de animale sălbatice, importante pentru echilibrul biologic, pentru frumuseţea sau pentru raritatea lor, dar şi pentru perpetuarea acestor specii.

Pentru întâia oară prin Legea 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a, zone protejate – în judeţul Sălaj erau recunoscute şi legiferate pe plan naţional 13 arii protejate, cu numere de ordine cuprinse între 2682 şi 2694, dintre care 3 monumente ale naturii (Calcarul de Rona, Pietrele „Moşu şi Baba” şi „Stânca Dracului”) şi 10 rezervaţii naturale (Grădina Zmeilor, Poiana cu narcise de la Racâş-Hida, Balta Cehei, Rezervaţia peisagistică „Stanii Cliţului”, Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău, Mlaştina de la Iaz, Pădurea „La Castani”, Stejărişul Panic, Stejărişul de baltă Panic şi Lunca cu Laleaua Pestriţă Valea Sălajului). În rapoartele recente ale APM Sălaj şi ARPM NV6 Rezervaţia Tusa-Barcău apare ca monument al naturii (categ. a III-a – a IUCN). Prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, zestrea Sălajului s-a completat cu încă 2 arii naturale protejate, la numerele III.3 şi IV 45: un monument al naturii (Peştera Magurici) şi o rezervaţie naturală (Pădurea Lapiş), ultima mărind de aproape 5 ori suprafaţa ariilor protejate în Sălaj. Cele 4 monumente ale naturii (categoria a III-a IUCN – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, respectiv „monument natural – arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice”) sunt de 5 tipuri: speologic (Peştera Măgurici), geologic (Calcarele de Rona) şi geologic-peisagistic (Pietrele „Moşu şi Baba” şi „Stânca Dracului”), iar dintre cele 11 rezervaţii naturale (categoria a IV-a IUCN, respectiv ca arie de gestionare a habitatelor/speciilor în sensul de „arie protejată/administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărie”)