Asigurarea unui Cadru pentru Dezvoltarea Durabilă a Turismului

INTRODUCERE

Turismul este un instrument care favorizează noi relații și schimburi interculturale. Înainte de toate turismul este o industrie de servicii. Guvernul are un rol important în sprijinirea procesului de formare și calificare profesională și în potențarea capacității antreprenoriale și manageriale a firmelor mici și mijlocii prin promovarea de programe adecvate de formare profesională.

Mediul încojurător prin calitatea și aspectul său estetic constituie o resursă de bază a turismului. Între mediul înconjurător și diferite forme de turism există relații reciproce complexe, care deseori sunt descrise ca o „simbioză”.

Turismul din păcate conduce la degradarea peisajului și poluarea mediului, ceea ce a dus la crearea de teorii și indicatori care să trezească conștiința turiștilor de a fi responsabili cu mediul.

Turismul trebuie planificat și practicat în așa fel încât să utilizeze mediul dar și să contribuie activ la păstrarea calității lui, pentru că un mediu de calitate dezvoltă un turism de calitate.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv pentru Uniune Europeană încă din anul 1997, când a fost inclus în Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare în 1999- acesta face din dezvoltarea durabilă o sarcină fundamentală a Comunității Europene.

Strategiile de dezvoltare durabilă la nivel național au următoarele obiective: creșterea economică, reducerea dependenței de surse de energie clasice și identificarea și introducerea resurselor regenerabile și nepoluante, protejarea resurselor biologice, îmbunătățirea tehnologiilor utilizate și introducerea de tehnologii noi ccu paraemetrii tehnico-economici superiori.

Dezvoltarea durabilă a turismului depinde în mod direct su indirect de dezvoltarea durabilă a altor domenii. Îmbunătățirea infrastructurii, scăderea corupției, creșterea nivelului de trai, creșerea economică va conduc la crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a turismului.

Datorită schimbăriilor care au avut loc în societatea umană și care au sporit nivelul de trai la un segment tot mai mare al populației se constată că turiștii și-au mutat preferințele de la destinațiile „clasice”spre medii naturale mai puțin cunoscute, dar atractive prin calitățiile lor (curate, sălbatice, foarte aproape de starea lor naturală).

Prin natura sa turismul este o activitate ce manifestă atracție spre mediile înconjurătoare naturale și sociale.

Orice tip de dezvoltare care include dezvoltarea turismului dă naștere la unele schimbări într-o zonă.

România dispune de destinații turistice accesebile tot timpul anului. De asemenea dispune de un potențial turistic bogat și variat care constă dintr-o diversitate de resurs naturale, antropice,o infrastructură generală și turistică adecvată.

1. Turism – concepte și definiții

Turismul reprezintă totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședintă.

Dicţionarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoarea definiţie a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."

În paralel odată cu definirea turismului s-a găsit necesar și defnirea turistului. În 1937, s-a acceptat la recomandarea Comitetului de Statisticieni Experți ai Ligii Națiunilor, următoarea definiție a turistului străin: „o pesoană care se deplasează pentru o durată de cel puțin 24 de ore, într-o altă țară, diferită de cea în care se află domiciliul său obișnuit”. Turistul intern a fost definit de Uniunea Internațională a Organizațiilor Oficiale de Turism(UIOOT) ca fiind „orice persoană care vizitează un loc, altul decât acolo unde are domiciliul său obișnuit, în interiorul țării sale de reședință penrtu orice motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerată și efectuând aici un sejur de cel puțin o noapte(sau 24ore), poate fi considerat ca turist național.”

În 1963, UIOOT a definit în sens general temenul de vizitator ca fiind: “oricare persoană care se deplasează într-o altă ţară decât cea în care îşi are reşedinţa obişnuită, pentru oricare alt scop, altul decât a exercita o activitate remunerată în altă ţară dată”.

În această definiție sunt incluși doi termeni: turiști(vizitatori) cu un sejur de cel puțin 24 ore sau cel puțin o înnoptare în țara de vizită, care are ca motiv de călătorie: odihna, distracție, studii, religie și excursioniști(vizitatori temporari) al căror sejur este de mai puțin de 24 ore în țara vizitată.

Turismul durabil a fost definit de către Organizația Mondială a Turismului ca: „ Dezvoltarea durabilă a turismului satisface necesitățile actuale ale turiștilor și ale regiunilor de primire, protejând și sporind oportunitățile pentru viitor. Managementul tuturor resurselor trebuie să se efectueze într-un mod care ar permite să fie satisfăcute necesitățile economice, sociale și estetice, menținându-se integritatea culturală, procesele ecologice esențiale, diversitatea biologică și sistemele de suport ale vieții.”

În dezvoltarea durabilă a turismului este necesar respectarea de către autorități, comunități, întreprinzători și agenți de turism a unor principii generale precum:

- mediul înconjurător are valoare intrisecă; de el trebuie să se bucure și generațiile următoare;

- turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care trebuie să se bucure mediul ambiant, comunitățile locale și turiști;

- dezvoltarea activității de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde se desfășoară;

- industria turistică, guvernele, autoritățile responsabile cu protecția mediului trebuie să conlucreze pentru a putea pune în practică aceste principii.

Datorită efectului multiplicator de care dispune, turismul reprezintă un element dinamizant al sistemului global/național/regional care generează o cerere de bunuri și servicii care antrenează o creștere în sfera de producția și contribuind la diversificarea structurii sectoarelor economiei locale.