Atestat Turism Sibiu

Introducere

Unul dintre cele mai fascinante fenomene ale lumii contemporane îl reprezintă evoluţia turismului. Turismul este un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viaţa societatii şi ca atare influenţat de evoluţia ei. Cererea şi oferta turistică sunt într-un raport direct cu evoluţia la nivel micro şi macro-economic.

Turismul urmăreşte şi valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor şi condiţiile favorabile pentru drumeţile din timpul verii şi sporturi de iarnă în sezonul rece, conferă Carpaţilor o mare atracţie turistică. La aceasta se adaugă litoralul românesc al Marii Negre, care atrage turiştii prin calităţile sale naturale şi obiectivele de interes cultural şi religios, precum şi Delta Dunării cu frumuseţea inegalabilă, o rezervaţie naturală devenită obiectiv de prim ordin pentru toate categoriile de turişti. Tot acest potenţial natural, alături de istoria, cultura, tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru alcătuiesc identitatea noastră natională, sunt cartea noastra de vizită pe care o prezentăm întregii lumi.

Judeţul Sibiu oferă un fabulos potenţial natural, etno-folcloric, resurse naturale, vestigii istorice si religioase, edificii culturale şi o aşezare avantajoasă, propice organizării de sejururi în orice perioadă a anului.

Acesta este motivul pentru care am încercat să realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfaşurare al sejurului în judeţul Sibiu.

Capitolul I

Prezentarea generală a judetului Subiu

1.1. Aşezare geografică şi căile de acces în zonă :

Judeţul Sibiu e situat în centrul României, în partea central-sudică a Transilvaniei, la poalele de nord ale Carpatilor Meridionali, în Podisul Transilvaniei, în bazinele râurilor Olt, Târnava Mare, Hartibaciu şi Cibin, între 4528 şi 4617 latitudine N şi între 2335 şi 2457 longitudine E, limitat de judeţul Mureş (N şi NE), Braşov(E), Argeş(SE), Vâlcea(S) şi Alba(V şi SV). Suprafaţa judeţului este de 5432 km2 (2,28% din suprafaţa ţării).

Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu, iar oraşele situate aici sunt : Agnita, Avrig, Copşa Mică, Dumbrăveni, Mediaş, Ocna Sibiului, Tălmaciu.

Cu importanţă crucială în asigurarea legăturilor economice între diferitele localităţi ale judeţului Sibiu sau cu celelalte localităţi din ţară, au cunoscut o permanentă dezvoltare şi modernizare, cu toate greutăţile inerente perioadei de tranziţie în care se afla judetul. La sfarşitul anului 2001 lungimea reţelei feroviale sibiene însuma 309 km (din care 45 km linii electrice), rezultând o densitate de 56,0 km/1000km2. Importanţa transportului feroviar este amplificată de prezenţa pe teritoriul judeţului Sibiu a unui segment din magistrala de C.F. Bucureşti-Braşov-Sibiu-Deva-Arad care-l traverseaza pe la S, pe direcţia E-V, şi a unui tronson din magistrala feroviara Bucureşti-Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Podu Olt-Sibiu-Copşa Mică-Blaj-Cluj Napoca-Oradea, care-l străbate median pe direcţia S-N. Nodurile feroviale Sibiu, Copşa Mică, Podu Olt asigură ramificaţiile principale către alte direcţii de penetrare. La sfarşitul anului 2001, lungimea drumurilor sibiene totaliza 1 485 km(din care 329 modernizate), cu o densitate de 27,3 km/100km2.În afara drumurilor care împanzesc judeţul Sibiu pana în cele mai îndepărtate zone, există două sectoare de magistrale rutiere, paralele cu cele două magistrale feroviare, precum şi doua segmente ale şoselelor naţionale de altitudine, care asigură legaturile rutiere ale Munteniei cu Transilvania pe o rută mai scurtă, dar mai dificilă. Astfel, partea de SE a judeţului Sibiu, la limita cu judeţul Alba, este străbătută de drumul naţional alpin Novaci-Oasa-Sebeş. Transporturile aeriene de mărfuri şi călători sunt efectuate prin intermediul aeroportului din Sibiu.

Judeţul Sibiu beneficiază de o poziţie favorabilă, dispunând de o reţea de drumuri publice bine reprezentată, conferind o deschidere internă şi internaţională. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat judeţul Sibiu şi care facilitează accesul din şi înspre acesta la nivel naţional şi internaţional sunt:

- Drumul european E 68 Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov

- Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu Mare-Frontiera Halmeu

- Coridorul IV Pan-European Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov- Ploieşti-Bucureşti-Slobozia- Constanţa

În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte total lungime drumuri publice, locul cinci în ceea ce priveşte total lungime drumuri naţionale şi locul patru în ceea ce priveşte total lungime drumuri locale - judeţene şi comunale.

Din analiza echipării tehnice a judeţului Sibiu cu drumuri publice –naţionale, judeţene şi comunale - au rezultat următoarele:

- 6 trasee de drumuri naţionale, din care :

2 trasee de drumuri europene, E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7) ;

2 trasee de drumuri naţionale principale, DN 7C şi DN 14;

2 trasee de drumuri naţionale secundare, DN 14A şi DN 14B.

- 51 trasee de drumuri judeţene ;

- 70 trasee de drumuri comunale .