Biserici și mânăstiri din Iași

BISERICILE ŞI MĂNĂSTIRILE DIN IAŞI

Bisericile şi mănăstirile din Iaşi sunt recunoscute pentru frumuseţea lor în întreaga ţară. În Moldova, arhitectura bisericească a avut o dezvoltare proprie, având ca bază arta meşteşugarilor moldoveni, dar şi influenţe străine, bizantine în special. Aceste influenţe s-au manifestat şi în planul bisericilor şi mănăstirilor la care s-au adăugat şi cele romanice.

Iaşiul este locul de reşedinţă al Episcopiei Mitropolitane a Moldovei. Oraşul adăposteşte peste 50 de biserici şi mănăstiri. Cea mai veche biserică este Sfântul Nicolae, care datează din timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), urmată de biserica Sfântul Spiridon şi Trei Ierarhi, Galata (1581), Golia, Sfântul Sava, Bârnovschi, Bărboi (secolul al VXII-lea), Cetăţuia (sfârşitul secolului al VXII-lea) şi Mănăstirea Frumoasa (secolul al XVIII-lea).

Clădirile impozante din Iaşi plasează oraşul pe locul al doilea în România ca oraş cultural având exemple concrete precum: Biserica „Trei Ierarhi” unde se află osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri ”, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Fundaţia, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Palatul Culturii etc.

Potenţialul turistic al bisericilor şi mănăstirilor din Iaşi este menţinut prin punctele forte pe care acestea le prezintă : numarul mare al acestora , importanţa lor ca monumente istorice , importanţă religioasă (multe dintre ele adăpostesc moaşte ale sfinţilor – relicvele Sfintei Cuvioasa Parsacheva , patroana religioasă a Moldovei , al cărei hram atrage anual sute de mii de pelerini ; oseminte ale domnitorilor ), frumuseţea construcţiilor şi a peisajelor.

Punctele slabe care ar putea dăuna imaginii de ansamblu a turismului cultural-religios în zona judeţului Iaşi ar fi lipsa conservării elementelor de patrimoniu românesc, slaba promovare a acestora (de exemplu, bisericile din judeţ ctitorite de Ştefan cel Mare care nu sunt incluse în niciun circuit turistic), resursele insuficiente alocate turismului ecumenic.

În privinţa conservării clădirilor, multe dintre monumentele religioase din Iaşi au fost recondiţionate sau se află in curs de renovare: Episcopia Mitropolitană, Biserica Armeană, Biserica Trei Ierarhi, Sfântul Nectarie, Învierea Domnului, Sfântul Alexandru şi Sfânta Vineri etc.

Propunerile noastre de reamenajare se referă la câteva dintre bisericile şi mănăstirile care nu au intrat în acest circuit de refacere :

• Mănăstirea Frumoasa

• Biserica Bărboi

• Mănăstirea Podgoria Copou

• Mănăstirea Galata

MĂNĂSTIREA FRUMOASA

Scurt istoric

Pe partea dreaptă a râului Bahlui, sub dealul Cetaţuia, la aproximativ 2 km de Curtea Domnească, se află o veche bisericuţă de lemn, datând probabil din secolul al XVI-lea. Pe locul acesteia, hatmanul Leonte Balica, zideşte împreuna cu soţia sa Ana, cel mai probabil între 1583-1586, o biserică de piatră, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Între 1727-1733, Grigore Ghica Voievod rezideşte biserica din temelie, adăugându-i şi o serie de anexe, construind curţi spaţioase, o gradină în care se organizau petreceri, un iaz cu peşte şi bărci pentru plimbare, zid de piatră împrejur, turn clopotniţă, devenind reşedinţa de vară a domnitorilor moldoveni. În 1753, în timpul lui Matei Ghica, fiul lui Grigore Ghica, biserica este din nou restaurată, rezistând până în 1836, an în care este dărâmată şi începe astfel, zidirea actualei biserici. Compoziţia arhitecturală a bisericii are la bază o altă concepţie decât multe alte edificii de gen realizate până atunci: deşi conservă planul logitudinal, interiorul este tratat ca un spaţiu unic, nedivizat în încăperi diferite ca în cazul bisericilor feudale româneşti care aveau tendinţa să despartă credincioşii după sexe şi clase sociale, prin introducerea a două cupole ce despart spaţiul printr-un arc monumental.

Casa domnească din incinta mănăstirii, cunoscută şi sub denumirea de“Palatul de peste ziduri” a fost construită între 1818-1819. Turnul-clopotniţă cu elemente de o frumuseţe plastică aparte marcheaza intrarea în incinta Mănăstirii Frumoasa.

Propuneri de reamenajare

Punctele tari pe care mănăstirea Frumoasa le deţine, constând în importanţa ei istorică, monumentele istorice (Palatul Domniţelor, cavoul logofătului Grigore Sturza), precum şi cadrul natural fac din aceasta un important obiectiv turistic al municipiul. Pentru menţinerea şi dezvoltarea potenţialului turistic se pot realiza următoarele acţiuni de reamenajare:

-pentru exterior:

1)Restaurarea tencuielii

2)Betonarea culoarului care duce spre mănăstire, a treptelor de la intrare şi recondiţionarea turnului clopotniţă

3)Restaurarea elementelor decorative din piatră şi a cavoului logofătului Grigore Sturza

4)Recondiţionarea ruinelor Palatului Domniţelor

-pentru interior:

1)Restaurarea vitraliilor, a mobilierului din lemn şi a picturii murale.

2)Placarea pardoselii altarului cu marmură.

3)Refacerea instalaţiilor electrice,termice,de încălzire,de climatizare şi de sonorizare.

Procesul efectiv de reamenajare a mănăstirii va fi realizat prin angajarea unui specialist in recondiţionarea monumentelor istorice sub observaţia căruia vor lucra echipele de constructori , pictori şi sculptori.

Adresa:Sf. Radu Voda, nr. 1

Hram: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril – Sfinţii Voievozi (8noiembrie)

Program de vizitare: zilnic, între orele 08.00-21.00

MELINTEANU ALINA

BISERICA BĂRBOI

Biserica Bărboi a fost construită între anii 1841 – 1843 şi este opera arhitectului Andrei Caridi ajutat de către meşterii Atanasie si Gheorghe, greci din Sişani, pe fundaţia unei biserici datând din 1615 (Sfânta Vineri) construită de boierul Ioan Ursu Bărboi din neamul Sturdzeştilor, vornic al Ţării de Jos.

În 1669 se transformă în mânăstire şi este închinată mânăstirii Vatopedi de la muntele Athos. În 1821 biserica a fost grav avariată şi apoi demolată în 1829. Pe locul vechii biserici marele logofăt Dimitrie Sturdza si soţia sa Elena, cu sprijinul financiar al mănăstirii Vatopedi şi cu osteneala Mitropolitului Grigore Irinupoleos s-a construit actuala biserică.

Punctele forte ale bisericii sunt numeroase. Construcţia bisericii este singura din această zonă care are forma unei cruci greceşti, în stilul bisericilor athonite. Încă de la intrare, biserica ne surpinde prin arhitectura sa deosebită, cu un pridvor deschis, străjuit de cinci arcade susţinute de coloane din piatră cu capiteluri dorice. Interiorul bizantin al bisericii, construit din piatră şi cărămidă este spaţios, împărţit în trei nave despărţite de coloane de marmură cu capiteluri corintice de Carrara pe care se sprijină un şir de arce. Biserica are o turlă centrală ce prezintă elemente romanice neogotice. Catapeteasma este asemănătoare cu cea a bisericii Golia, iar picturile sunt cu influenţe renascentiste.

Datorită formei şi dimensiunilor ei, Biserica Bărboi este replica moldovenească a unor edificii similare de pe Muntele Athos. Parametrul exterior al bisericii este compus dintr-o alternanţă de blocuri de piatră de talie şi şiruri de carămidă. Turnul clopotniţă are 4 niveluri care se retrag succesiv până la ultimul nivel care este locul unui ceas. Poarta este realizată din fier forjat decorat. Arhitectura acestui turn este cu totul deosebită faţă de cea a tuturor celorlalte turnuri care marchează intrarea într-un ansamblu mănăstiresc.