Calitatea apei în județul Galați

1. Introducere

Apa este un element esenţial atât pentru existenţa vieţii cât şi pentru dezvoltarea socială şi economică a umanităţii. Ea reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilǎ, disponibilǎ în cantităţi limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenţează şi agresează mediul ambiant: substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi agricole, exploatări miniere şi de hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă pentru activităţile productive, ca sursă de energie, cale de transport, acvacultură şi agrement, o putem considera indispensabilă societăţii omeneşti.

Gestionarea corespunzătoare a resurselor de apǎ reprezintă o prioritate a strategiilor sectoriale, deoarece condiţionează în mod direct şi nemijlocit dezvoltarea socialǎ şi economicǎ a ţǎrii. Gestionarea se referǎ la conservarea şi protecţia împotriva epuizării surselor de apǎ, preîntâmpinarea efectelor distructive ale apelor (inundaţii şi exces de apǎ, eroziuni etc.) protecţia calităţii apelor şi a ecosistemelor acvatice.

2. Cadru legislativ

România s-a angajat să implementeze Directiva Cadru Privind Apa – 2000/60/EC – adoptată de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie 2000, în acelaşi timp cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, prima Directivă Europeană ce asigură dezvoltarea durabilă – armonizarea dezvoltării sistemului socio-economic cu capacitatea de suport a mediului acvatic.

Această Directivă oferă Comisiei Europene, statelor membre şi candidate posibilitatea de a coopera în cadrul unui nou parteneriat pentru protecţia apelor interioare, a apelor de tranziţie, de coastă şi a apelor subterane, prin prevenirea poluării la sursă şi stabilirea unui mecanism unitar de control al surselor de poluare.

Pentru a pune bazele unui control eficient al poluării apelor, Directiva prevede un obiectiv comun pentru toate statele care o implementează: atingerea ”calităţii ecologice şi chimice bune” a apelor, până în anul 2015. Aşadar, Directiva Cadru privind Apa stabileşte clar termenul limită până la care apele trebuie să atingă un prag minim al calităţii, prin reducerea emisiilor provenite din activitatea umană, industrială şi agricolă.

Directiva Cadru a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 310/2004 pentru modificare şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

3. Resurse de apă

Resursele de apă sunt limitate în timp ce în lume, necesarul de apă creşte încontinuu. Chiar abundente în anumite zone, acestea sunt afectate calitativ de activitatea umană poluantă. Pentru acest motiv gestiunea resurselor de apă a intrat în programele ştiinţifice ale tuturor ţărilor care îşi propun o dezvoltare durabilă.

Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului resurselor naturale se referă la acţiuni pe termen scurt şi pe termen lung şi are în vedere în primul rând conservarea şi dezvoltarea resurselor regenerabile de apă, dar şi consumul echilibrat şi eficient, cu randamente mari, al resurselor existente.

Pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale diverselor folosinţe se dispune de surse de suprafaţă, subterane, meteorice etc.

Resursele de apă ale judeţului Galaţi sunt:

- ape de suprafaţă – în principal fluviul Dunărea, râul Prut şi râul Siret

- ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul judeţului Galaţi: Dunăre, Prut şi Bârlad.

Sursele de apǎ de suprafaţǎ sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele medii multianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale, care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.

Sursele de apă subterană pot fi:

- straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune;

- straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari);

- straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca, Nicoreşti);

- straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda, oraş Tecuci).

3.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apǎ de suprafaţǎ tehnic utilizabile sunt de 183 milioane mc, iar resursele de apǎ subteranǎ sunt de 22,9 milioane mc, fapt evidenţiat în următorul tabel:

Tabel 3.1

Judet Resursa de suprafaţă

(mil.mc) Resursa din subteran

(mil.mc)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

GALATI - 183 - 22,9

Sursa de date: SGA Galati, Directia Apelor Iasi

Putem preciza că totalul resurselor teoretice (suprafaţă+subteran) este de 1932,7 milioane metri cubi de apă. Defalcarea resursei teoretice (de suprafaţă şi subterană) se face de către institute de cercetare.

3.2. Prelevări de apă

Volumul de apă prelevat în anul 2007 din surse de suprafaţă şi din subteran este evidenţiat în tabelul 3.2. :

Tabel 3.2

Judet Prelevări de apă

DIN SURSE DE SUPRAFATA

(mil. mc) DIN SUBTERAN

(mil. mc)

GALATI 192,300 14,440

Sursa de date: SGA Galati, Directia Apelor Iasi

Prelevările de apă au crescut de la 145,170 mil mc înregistraţi în anul 2006, la 206,74 mil mc în 2007, în procente aceasta însemnând o creştere cu 42,41%.

Principalele folosinţe ale apelor de suprafaţă şi de adâncime pe sectoare ale activităţilor socio-economice au fost:

- alimentări cu apă pentru populaţie - 40560 mii mc;

- alimentări cu apă pentru industrie - 76124 mii mc ;

- alimentări cu apă pentru irigaţii - 74067 mii mc;

- alimentări cu apă pentru piscicultură - 5580 mii mc;

- alimentări cu apă pentru unităţi agrozootehnice – 204 mii mc.

Sursa principală de apǎ de suprafaţǎ a municipiului Galaţi, o constituie fluviul Dunărea, de unde apa este preluatǎ prin racordul de aducţiune de apă brută a combinatului SC ARCELOR MITTAL SA Galaţi. Pentru urmărirea calităţii apelor de suprafaţă destinate captării pentru producerea de apă potabilă şi încadrarea acestora în conformitate cu NTPA 013/2002, s-au prevăzut un număr de 7 secţiuni pentru potabilizare, prelevarea probelor realizându-se în punctul de priză al utilizatorului. Calitatea apei în punctul de priză se încadrează în limitele NTPA 013/2002.

Prelevarea apei din subteran pentru municipiul Galaţi se realizează din două surse:

- sursa „Vadu Roşca”, judeţul Vrancea, mal drept râul Siret cu 3 subfronturi şi un număr de 84 puţuri, dintre care funcţionale - 21, cu funcţionare alternativă, cu adâncimi cuprinse între 20 - 60 m. Foraje realizate între anii 1966 - 1968 sunt echipate cu electropompe submersibile, fiecare foraj având un debit instalat de 5 - 20 l/s;

- sursa „Salcia-Lieşti’’, judeţul Galaţi, cu două subfronturi şi un număr de 70 puţuri, dintre care 13 funcţionale, cu adâncimi cuprinse între 18-40 m. Forajele au fost realizate între anii 1976 – 1980 şi sunt echipate cu echipamente submersibile, fiecare foraj având un debit de 7 - 80 l/s.