Caracteristica Agroturismului pe Ruta Chișinău - Caracasani - Popeasca - Talmaza - Purcari

1. Efectele pozitive ale turismul rural asupra localităţilor din sud estul republicii Moldovei

Privind turismul ca pe o formă de schimburi interculturale vom constata că personalul din ţara gazdă este preocupat, în procent ridicat, de transmiterea de informaţii culturale despre propria patrie. Situaţia este repetabilă şi pentru oaspeţii sosiţi din diferite zone ale ţării. Totuşi, ceea ce se preia ca model de la un grup la altul sunt: articolele de vestimentaţie, obiecte de artă populară deosebite şi specifice ţării, muzică, cuvinte.

Constatăm că, în general, schimburile se realizează la nivel de simboluri. În rândul simbolurilor turismului moldovenesc s-ar putea include muzica şi portul popular, meşteşugurile, produsele gastronomice, dansurile, instrumentele populare, articolele de artizanat şi multe altele.

Combinând aceste simboluri şi realizând valorificarea lor prin activitatea turistică, satele din sud estul republicii vor fi supuse unor efecte economico-sociale favorabile şi nefavorabile. Cele favorabile derivă din activităţile economice desfăşurate, cele nefavorabile sunt de obicei mai ales cele ambientale.

Efectele favorabile conduc la dezvoltarea locală şi, implicit, a regiunii din sud estul Moldovei. Amintim câteva dintre acestea:

- dezvoltarea unor activităţi din sfera micii producţii şi a serviciilor;

- apariţia unor noi locuri de muncă;

- fixarea tinerilor în sate şi, concomitent, întinerirea satelor;

- introducerea unor utilităţi ( alimentarea cu apă, canalizare, sisteme de epurare, telefonie etc).

O filieră logică a creşterii economice a satelor din sud estul Moldovei, prin intermediul activităţilor de turism rural, este redată în continuare. La baza acestei creşteri stă, evident, iniţiativa. Urmează identificarea surselor turistice, a elementelor care sunt la dispoziţie pentru atingerea obiectivelor. Aici sunt necesare luciditate, inventivitate, capacitate de decizie dar şi entuziasm şi echilibru.

Ca orice activitate economică, turismul reprezintă o combinaţie a elementelor negative şi pozitive care trebuie estimate şi dirijate în sensul dorit. O analiză a efectelor pe care le are turismul rural asupra localităţilor din estul republicii nu ar fi completă dacă nu am aminti măcar şi efectele nefavorabile: degradarea peisajului, poluarea sub toate formele ei, modificări ale obiceiurilor de consum etc.

Cunoaşterea şi conştientizarea posibilelor efecte nefavorabile va conduce la o corectă dimensionare a activităţii şi fenomenului turistic, astfel încât mutaţiile, de orice natură, să poată fi pozitive şi favorabile.

Revenind la aspectele favorabile ale dezvoltării turismului, citez [41, p.32]:

- fiind locul de întâlnire şi redirijare al multor elemente culturale fundamentale, turismul îndepărtează izolarea, realizând condiţii necesare pentru ca oamenii să conştientizeze existenţa şi a altor semeni şi culturi diferite;

- conştientizarea ineditului, a deosebirilor şi a punctelor comune, pot sluji la realizarea de produse turistice cum ar fi: învăţarea limbii române, iniţierea în muzica instrumentală şi vocală, deprinderea de meşteşuguri (olărit, sculptură în lemn, ţesut, pictură pe sticlă ş.a.), învăţarea de dansuri populare moldoveneşti, introducere în gastronomia moldovenească etc. Toate acestea personalizează oferta turistică rurală moldovenească şi reprezintă doar o parte a atracţiilor care urmează a fi introduse în circuitul turistic şi deci, valorificate economic;

- chiar dacă, în mare parte, cei ce practică în momentul de faţă turismul rural nu privesc această activitate ca pe o afacere în sine ci doar ca pe o activitate complementară - prioritare rămânând, aşa cum este şi normal de altfel, activităţile agricole - din contactul cu turiştii străini gazdele vor resimţi nevoia învăţării limbilor turiştilor;

- nevoia de comunicare reprezintă un interes primar, după care urmează trebuinţa reclamei propriilor afaceri. Se vor realiza astfel inevitabile relaţii personale între oameni foarte deosebiţi şi pe căi foarte variate. Aceste relaţii personale vor contribui la cunoaşterea realităţilor şi înţelegerea mentalităţilor între oaspeţi şi gazde, scoţând în evidenţă ineditul satului est moldovenesc.

Manifestarea ineditului constă în: executarea manuală a majorităţii activităţilor casnice şi gospodăreşti lucrări agricole şi agrozootehnice, modul de preparare a produselor gastronomice, activităţi manufacturiere din segmentul meşteşugăresc, datinile şi tradiţiile populare, instalaţii tehnice populare, instalaţii arhaice industriale, varietatea peisajului, monumente ale naturii, servicii religioase monahale şi încă multe altele.

Toate aceste elemente enumerate, prin diferenţierea lor de la o cultură la alta, de la o piaţă la alta, contribuie fără îndoială la personalizarea produsului turistic rural din sud estul Republicii Moldova.

Turismul rural din sud estul Moldovei are ca revers şi unele neajunsuri potenţiale. Un număr prea mare de turişti, ca şi echipamentele şi materialele abandonate, pot submina micile aşezări umane. Cultura şi educarea turiştilor nu trebuie să şocheze pe nimeni. Cererea acestora în materie de locuri de cazare şi de produse, nu trebuie să determine denaturarea şi destabilizarea culturii locale. Dezvoltarea turismului fără respectarea unui anume cod devine păgubitoare peisajului rural şi ecosistemelor naturale [46, p.72].

Evitarea daunelor şi păstrarea avantajelor unui turism echilibrat pot fi asigurate printr-o concepţie clară referitoare la dezvoltarea turistică locală. Aceasta constă în necesitatea obţinerii unor produse alimentare de bază direct de la sursă, adaptarea industriilor locale şi artizanale la tradiţia culturală a zonei, evitarea transporturilor aglomerate, asigurarea calităţii şi oricăror iniţiative menite să creeze avantaje financiare durabile populaţiei locale. Toate acestea depind de politica programelor adoptate în folosirea şi gestionarea spaţiului rural local.

Dezvoltarea integrată, echilibrată şi durabilă a spaţiului de viaţă rurală, incluzând valorificarea turismului, presupune nu numai actul de conştiinţă al populaţiei locale despre resursele naturale, culturale şi sociale şi al altor posibilităţi oferite în dezvoltarea turismului, ci, în egală măsură, existenţa informaţiilor asupra potenţialului participării directe a populaţiei în primirea turiştilor, asigurarea utilităţilor necesare pentru a face aptă participarea menţionată, exprimată în [51, p.64]:

- ospitalitatea tradiţională spontană şi formaţiuni de ajutorare adecvate la primirea turiştilor;

- implicarea directă, prin integrare, în programul colectiv de dezvoltare globală durabilă;