Cercetari privind Dezvoltarea Agroturismului pe Valea Teleajenului - Studiu de Caz

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cercetari privind Dezvoltarea Agroturismului pe Valea Teleajenului - Studiu de Caz.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 95 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: CONF.UNIV. DR. CREŢU ROMEO

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1- PREZENTAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDEŢUL PRAHOVA 5
1.1. Descrierea judeţului 7
1.2. Resurse naturale 7
1.3. Resurse antropice 12
1.4. Localitaţi de interes turistic si agroturistic 20
CAPITOLUL 2 - ASPECTE PRIVIND POTENŢIALUL AGROTURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL VĂII TELEAJENULUI AL STAŢIUNILOR CHEIA SI VĂLENII DE MUNTE 23
2.1. Valea superioară a Teleajenului 23
2.2. Potenţialul agroturistic al staţiunii Cheia 25
2.3. Potenţialul agroturistic al depresiunii Valenii de Munte 30
CAPITOLUL 3 - ELEMENTE PRIVIND STRATEGIA DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI PE VALEA TELEAJENULUI 38
3.1. Agroturismul si aspectele economice privind agroturismul montan pe Valea Teleajenului 38
3.2. Veniturile gospodăriilor din zona montană Cheia 42
3.3. Căi şi posibilităţi de rentabilizare a gospodăriei ţărăneşti 45
3.4. Protecţia peisajului şi a mediului de-a lungul Vaii Teleajenului 54
CAPITOLUL 4 - PREZENTAREA OFERTEI AGROTURISTICE DE PE VALEA TELEAJENULUI 58
4.1. Oferta agroturistica privind statiunea montana Cheia 58
4.2. Oferta agroturistica privind statiunea Valenii de Munte 76
4.3. Trasee turistice privind zona montana 80
CAPITOLUL 5 - CREAREA UNUI PACHET DE SERVICII AGROTURISTICE SPECIFIC VĂII TELEAJENULUI 81
5.1. Prezentarea pensiunii agroturistice 81
5.2. Poze pensiunea Victoria – Cheia 82
5.3. Elemente de prezentare generală 82
5.4. Documentaţia necesară sejurului la pensiunea agroturistică Victoria 89
5.5. Analiza de preţ a sejurului 91
CONCLUZII SI PERSPECTIVE DE VIITOR 93
BIBLIOGRAFIE 94

Extras din document

INTRODUCERE

Ţara noastră dispune de un potenţial agroturistic remarcabil. Avem multe şi variate resurse naturale, dispunem în acelaşi timp de foarte multe resurse agroturistice antropice.

Din acest punct de vedere, Judeţul Prahova este unul dintre cele mai înzestrate judeţe din România. Aici întâlnim munţi, râuri, lacuri, păduri, dar şi mănăstiri, muzee, case memoriale. Totul este completat de o mare varietate a tradiţiilor, obiceiurilor şi folclorului.

În cadrul acestui judeţ se remarcă Valea Teleajenului, o vale mai puţin cunoscută de către turişti, faţă de Valea Prahovei, dar cu la fel de multe atracţii turistice.

În această lucrare am încercat să studiez potenţialul agroturistic natural şi antropic de pe Valea Teleajenului, pentru a identifica posibilităţile de petrecere a timpului liber de către turiştii veniţi în zonă.

Pentru valorificarea durabilă a acestor resurse, am propus un pachet de servicii agroturistice care va fi promovat şi implementat la o pensiune din zonă.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDEŢUL PRAHOVA.

1.1. Descrierea judeţului

Judeţul Prahova este situat în jumătatea de sud-est a României, în bazinul superior şi mijlociu al râului cu acelaşi nume.

Din punct de vedere economic, judeţul Prahova este cel mai important judeţ din România, la aceasta contribuind în mare măsură zăcămintele de petrol de pe teritoriul său.

Judeţul Prahova păstrează în cuprinsul său numeroase urme materiale din cele mai vechi timpuri: unelte şi obiecte din paleolitic (Lapoş) şi neolitic (Târgşoru Vechi). Aşezări dacice au fost descoperite la Tinosu (sec. II î.Hr. -1 d.Hr.) şi Târgşoru Vechi (sec. I - III d.Hr.), iar castre romane la Drajna, Mâlăieşti şi Târgşoru Vechi (aveau scopul de a păzi importantul drum ce lega Transilvania de sud-estul Daciei).

Prahova este judeţul cu cel mai mare număr de oraşe din ţară: municipiul Ploieşti (reşedinţa, 232.527 locuitori), Câmpina, Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi şi Vălenii de Munte.

Aşezat între văile Prahovei şi Teleajenului, la 60 km nord de Bucureşti, municipiul Ploieşti a fost întemeiat, după cum spune legenda, de moş Ploaie, Iobag transilvănean care s-a stabilit aici, la marginea Codrului Vlâsiei, la începutul veacului XIV.

Prima menţiune documentară a localităţii a fost făcută în anul 1503; actul de naştere al oraşului este considerat însă documentul emis de Mihai Viteazul în 1597, prin care vestitul domn declară Ploieştiul târg domnesc şi face din el un centru militar. După moartea lui Mihai Viteazu, târgul a continuat să înflorească, rămânând tot proprietate domnească, în anul 1848 era al treilea centru economic al ţării, încă de la sfârşitul secolului XIX devenind centrul industriei petroliere din România. In anii celui de-al doilea război mondial, a suferit grele pierderi (4000 de clădiri şi numeroase întreprinderi bombardate).

Regiunea Prahovei oferă atracţii turistice cu totul remarcabile. Pe lângă adevăratele comori istorice din acest spaţiu, judeţul mai beneficiază şi de o zonă montană de un pitoresc deosebit (considerată a fi cea mal frumoasă regiune a Carpaţilor).

Farmecul peisajului munţilor Bucegi şi Ciucaş, cât şi a văilor Prahovei şi Teleajenului, accesibilitatea regiunii (din toate părţile), numeroasele staţiuni, oferă excelente perspe¬ctive tuturor turiştilor.

1.2. Resurse Naturale

Munţi

Muntele de sare

Rezervaţie naturală (geologică şi botanică). Rezervaţia este întinsă pe 1,8 ha şi cuprinde: - Muntele de sare - masiv de sare la suprafaţa pământului, înalt de câţiva zeci de metri.

Se remarcă lapiezurile de sare formate prin dizolvarea acesteia. În interiorul muntelui sunt galerii. - Lacul Grota Miresei se află în interiorul muntelui şi s-a format prin prăbuşirea tavanului uneia din ocnele de sare. Are o adâncime de 32 m. - Lacul Baia Baciului s-a format într-o ocnă prăbuşită la sf. sec. XIX. Pe solurile sărăturoase se dezvoltă o vegetaţie specifică halofilă reprezentată prin sărărica, pelinul, steluţa, cătina.

Munţii Ciucas

Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tărlung. Altitudine maximă: 1954 m (vf. Ciucaş).

Sunt alcătuiţi din conglomerate, gresii şi calcare, care în urma eroziunii dau un relief spectaculos, cu numeroase abrupturi, turnuri, coloane, hornuri, creste ascuţite şi stânci izolate de diferite forme (Sfinxul Bratocei, Porumbelul Bratocei, ciuperci uriaşe etc.).

Rezervaţie naturală complexă, cu o bogată vegetaţie de pajişti, tufărişuri şi plante de stâncărie. Masivul Ciucaş are un climat montan mai puţin rece decât cel din masivele înalte ale Carpaţilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cercetari privind Dezvoltarea Agroturismului pe Valea Teleajenului - Studiu de Caz.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM