Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 95 în total
Cuvinte : 23534
Mărime: 2.04MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: CONF.UNIV. DR. CREŢU ROMEO
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1- PREZENTAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDEŢUL PRAHOVA 5

1.1. Descrierea judeţului 7

1.2. Resurse naturale 7

1.3. Resurse antropice 12

1.4. Localitaţi de interes turistic si agroturistic 20

CAPITOLUL 2 - ASPECTE PRIVIND POTENŢIALUL AGROTURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL VĂII TELEAJENULUI AL STAŢIUNILOR CHEIA SI VĂLENII DE MUNTE 23

2.1. Valea superioară a Teleajenului 23

2.2. Potenţialul agroturistic al staţiunii Cheia 25

2.3. Potenţialul agroturistic al depresiunii Valenii de Munte 30

CAPITOLUL 3 - ELEMENTE PRIVIND STRATEGIA DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI PE VALEA TELEAJENULUI 38

3.1. Agroturismul si aspectele economice privind agroturismul montan pe Valea Teleajenului 38

3.2. Veniturile gospodăriilor din zona montană Cheia 42

3.3. Căi şi posibilităţi de rentabilizare a gospodăriei ţărăneşti 45

3.4. Protecţia peisajului şi a mediului de-a lungul Vaii Teleajenului 54

CAPITOLUL 4 - PREZENTAREA OFERTEI AGROTURISTICE DE PE VALEA TELEAJENULUI 58

4.1. Oferta agroturistica privind statiunea montana Cheia 58

4.2. Oferta agroturistica privind statiunea Valenii de Munte 76

4.3. Trasee turistice privind zona montana 80

CAPITOLUL 5 - CREAREA UNUI PACHET DE SERVICII AGROTURISTICE SPECIFIC VĂII TELEAJENULUI 81

5.1. Prezentarea pensiunii agroturistice 81

5.2. Poze pensiunea Victoria – Cheia 82

5.3. Elemente de prezentare generală 82

5.4. Documentaţia necesară sejurului la pensiunea agroturistică Victoria 89

5.5. Analiza de preţ a sejurului 91

CONCLUZII SI PERSPECTIVE DE VIITOR 93

BIBLIOGRAFIE 94

Extras din document

INTRODUCERE

Ţara noastră dispune de un potenţial agroturistic remarcabil. Avem multe şi variate resurse naturale, dispunem în acelaşi timp de foarte multe resurse agroturistice antropice.

Din acest punct de vedere, Judeţul Prahova este unul dintre cele mai înzestrate judeţe din România. Aici întâlnim munţi, râuri, lacuri, păduri, dar şi mănăstiri, muzee, case memoriale. Totul este completat de o mare varietate a tradiţiilor, obiceiurilor şi folclorului.

În cadrul acestui judeţ se remarcă Valea Teleajenului, o vale mai puţin cunoscută de către turişti, faţă de Valea Prahovei, dar cu la fel de multe atracţii turistice.

În această lucrare am încercat să studiez potenţialul agroturistic natural şi antropic de pe Valea Teleajenului, pentru a identifica posibilităţile de petrecere a timpului liber de către turiştii veniţi în zonă.

Pentru valorificarea durabilă a acestor resurse, am propus un pachet de servicii agroturistice care va fi promovat şi implementat la o pensiune din zonă.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDEŢUL PRAHOVA.

1.1. Descrierea judeţului

Judeţul Prahova este situat în jumătatea de sud-est a României, în bazinul superior şi mijlociu al râului cu acelaşi nume.

Din punct de vedere economic, judeţul Prahova este cel mai important judeţ din România, la aceasta contribuind în mare măsură zăcămintele de petrol de pe teritoriul său.

Judeţul Prahova păstrează în cuprinsul său numeroase urme materiale din cele mai vechi timpuri: unelte şi obiecte din paleolitic (Lapoş) şi neolitic (Târgşoru Vechi). Aşezări dacice au fost descoperite la Tinosu (sec. II î.Hr. -1 d.Hr.) şi Târgşoru Vechi (sec. I - III d.Hr.), iar castre romane la Drajna, Mâlăieşti şi Târgşoru Vechi (aveau scopul de a păzi importantul drum ce lega Transilvania de sud-estul Daciei).

Prahova este judeţul cu cel mai mare număr de oraşe din ţară: municipiul Ploieşti (reşedinţa, 232.527 locuitori), Câmpina, Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi şi Vălenii de Munte.

Aşezat între văile Prahovei şi Teleajenului, la 60 km nord de Bucureşti, municipiul Ploieşti a fost întemeiat, după cum spune legenda, de moş Ploaie, Iobag transilvănean care s-a stabilit aici, la marginea Codrului Vlâsiei, la începutul veacului XIV.

Prima menţiune documentară a localităţii a fost făcută în anul 1503; actul de naştere al oraşului este considerat însă documentul emis de Mihai Viteazul în 1597, prin care vestitul domn declară Ploieştiul târg domnesc şi face din el un centru militar. După moartea lui Mihai Viteazu, târgul a continuat să înflorească, rămânând tot proprietate domnească, în anul 1848 era al treilea centru economic al ţării, încă de la sfârşitul secolului XIX devenind centrul industriei petroliere din România. In anii celui de-al doilea război mondial, a suferit grele pierderi (4000 de clădiri şi numeroase întreprinderi bombardate).

Regiunea Prahovei oferă atracţii turistice cu totul remarcabile. Pe lângă adevăratele comori istorice din acest spaţiu, judeţul mai beneficiază şi de o zonă montană de un pitoresc deosebit (considerată a fi cea mal frumoasă regiune a Carpaţilor).

Farmecul peisajului munţilor Bucegi şi Ciucaş, cât şi a văilor Prahovei şi Teleajenului, accesibilitatea regiunii (din toate părţile), numeroasele staţiuni, oferă excelente perspe¬ctive tuturor turiştilor.

1.2. Resurse Naturale

Munţi

Muntele de sare

Rezervaţie naturală (geologică şi botanică). Rezervaţia este întinsă pe 1,8 ha şi cuprinde: - Muntele de sare - masiv de sare la suprafaţa pământului, înalt de câţiva zeci de metri.

Se remarcă lapiezurile de sare formate prin dizolvarea acesteia. În interiorul muntelui sunt galerii. - Lacul Grota Miresei se află în interiorul muntelui şi s-a format prin prăbuşirea tavanului uneia din ocnele de sare. Are o adâncime de 32 m. - Lacul Baia Baciului s-a format într-o ocnă prăbuşită la sf. sec. XIX. Pe solurile sărăturoase se dezvoltă o vegetaţie specifică halofilă reprezentată prin sărărica, pelinul, steluţa, cătina.

Munţii Ciucas

Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tărlung. Altitudine maximă: 1954 m (vf. Ciucaş).

Sunt alcătuiţi din conglomerate, gresii şi calcare, care în urma eroziunii dau un relief spectaculos, cu numeroase abrupturi, turnuri, coloane, hornuri, creste ascuţite şi stânci izolate de diferite forme (Sfinxul Bratocei, Porumbelul Bratocei, ciuperci uriaşe etc.).

Rezervaţie naturală complexă, cu o bogată vegetaţie de pajişti, tufărişuri şi plante de stâncărie. Masivul Ciucaş are un climat montan mai puţin rece decât cel din masivele înalte ale Carpaţilor.

Preview document

Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 1
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 2
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 3
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 4
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 5
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 6
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 7
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 8
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 9
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 10
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 11
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 12
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 13
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 14
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 15
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 16
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 17
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 18
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 19
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 20
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 21
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 22
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 23
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 24
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 25
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 26
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 27
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 28
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 29
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 30
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 31
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 32
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 33
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 34
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 35
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 36
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 37
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 38
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 39
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 40
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 41
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 42
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 43
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 44
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 45
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 46
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 47
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 48
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 49
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 50
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 51
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 52
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 53
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 54
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 55
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 56
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 57
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 58
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 59
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 60
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 61
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 62
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 63
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 64
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 65
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 66
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 67
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 68
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 69
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 70
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 71
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 72
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 73
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 74
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 75
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 76
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 77
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 78
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 79
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 80
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 81
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 82
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 83
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 84
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 85
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 86
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 87
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 88
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 89
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 90
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 91
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 92
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 93
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 94
Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz - Pagina 95

Conținut arhivă zip

  • Cercetari privind Dezvoltarea Agroturismului pe Valea Teleajenului - Studiu de Caz.doc

Alții au mai descărcat și

Evaluarea Potențialului Turistic și Posibilități de Valorificare în Subcarpații Buzăului

INTRODUCERE Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună...

Organizarea și amenajarea turistică a spațiului geografic din Localitatea Slănic, Județul Prahova

CAPITOLUL I A. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL : A.1.1 RELIEFUL: Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica...

Județul Prahova

Capitolul I PREZENTAREA JUDETULUI PRAHOVA • Informatii despre judetul Prahova • Asezarea geografica a judetului Prahova • Relieful judetului...

Înființarea unei Agenții de Turism

Capitolul 1. Constituirea agenţiei 1.1. Fişa de prezentare a agenţiei O echipă tânără, o atmosferă plină de viaţă şi căldură ... într-un cuvânt...

Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei

INTRODUCERE Turismul – noţiuni şi definiţii Călătoriile şi turismul reprezintă la ora actuală o piaţă globală, de dimensiuni uriaşe, unde se...

Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București

Introducere Imi aduc aminte de pe vremea cand eram licean si inca novice, ca am avut ocazia sa imi petrec vacantele in cateva ţări dezvoltate din...

Diversificarea Serviciilor in Baile Olanesti

Potenţialul turistic al unui teritoriu dat reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural istorice, care prezintă anumite...

Amenajarea turistică și teritorială - stațiunea montană Cheia

La sfarsitul secolul al XIX-lea , era o mica asezare cu numele de Teleajenul , avand 82 de locuitori , aflata in apropierea vamii Bratocea dintre...

Ai nevoie de altceva?