Clasificarea Serviciilor Turistice

ARGUMENT

Oferta de turism grupează ansamblu elementelor care ajută la obtinerea produsului turistic,respectiv: potentialul natural si antropic, echipamentul de “productie” a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului turistic, forta de muncă specializată in activitatile specifice turismului, infrastructura turistică si conditiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistică prezintă anumite particularitati.

Oferta turistică este complexă si etnogenă, trasatura care se refera si la structura acesteia, la produsul turistic, la producatorii de turism etc. Cele două categorii de elemente componente: elemente atractive (resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice), in anumite proportii, se pot completa, influenta sau substitui reciproc.

Serviciile turistice sunt foarte diverse si formează impreuna un complex.Elementele acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de bază si servicii periferice. Serviciul de ba ă constituie ratiunea principala pentru care clientul se adreseaza firmei; el satisface nevoia principala pentru care clientul se adresează firmei; el satisface nevoia pricipală a clientului şi este capabil să justifice prin el însusi venirea acestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentatie).

La rÂndul lor serviciul sau serviciile periferice au o mai mica importantă şi valoare în comparatie cu serviciul de bază; ele sunt de regulă multe si variate şi se constituie ca anexe ale serviciului de parcare pazită (serviciu periferic) fată de cazare (serviciul de bază), dar care poate avea un rol tot mai mare in motivarea alegerii clientului care poate alege între prestator sau altul la serviciul de bază in functie de acest serviciu periferic.

Anumite servicii periferice sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de bază, altele sunt considerate a fi facultative. La randul lor si serviciile periferice pot fi de doua feluri si anume: sevicii legate de serviciul de bază (auxiliare si anexe) si servicii complementare “servicii plus” sau suplimentare).

In majoritatea lucrărilor care tratează problematica turismului este reprezentată o clasificare a serviciilor două diverse criterii.

CAPITOLU I

NOTIUNI GENERALE PRIVIND SERVICIILE

I.1. Conceptul de servicii

Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si încadrate in sfera neproductivă.

Această stare de fapt s-a schimbat in ultimele doua- trei decenii, pe baza următoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de muncă in număr suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertial nu este îngradit decât de reglementari,care sunt repuse in discuţie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale; oferta de servicii diferenţiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii întreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.

Preocupările specialistilor de a depasi relativ rămane in urma a teoriei economice in raport cu dezvoltarea rapidă a sectorului serviciilor au intampinat greutati mai ales in privinta definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de altă parte, de numeroasele acceptiuni a termenului de serviciu in vorbirea curentă.

Definitiile date variază de la cele bazate pe un singur criteriu de diferentiere intre bunuri si servicii pană la cele detaliate care enuntă câteva caracteristici ale serviciilor.

Majoritatea definitiilor accentueaza in principal că serviciile sunt “activitati al caror rezultat este nematerial si deci nu se concretizează intr-un produs cu existenta de sine stătătoare”. De exemplu, Asociatia Americană de Marketing defineşte serviciul ca: “activitatea oferita la vanzare care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun. Cu toate acestea definitiile de genul celor de mai sus, sunt destul de ambigue. Astfel exista foarte multe servicii care se concretizeaza in bunuri materiale cum ar fi: serviciile cinematografice editoriale, de informatica, alimentatie publica.