Conservarea legumelor și fructelor - Compotul de pere

I.Introducere

I.1 Generalitati-pere

Para este considerata sora marului,deoarece face parte din aceeasi familie si ambele sunt numite poame.Au aproximativ aceeasi perioada de dezvoltare si contin aceleasi vitamine si minerale,dar in proportii diferite.

Pomul fructifer care ne daruieste aceste fructe se numeste par. Acesta a fost cultivat inca din antichitate in Europa de vest, in nordul Africii si estul Asiei.

Desi a existat mult timp in stare salbatica, fructele sale ramanand necomestibile, in timpul romanilor se cunosteau deja 40 de soiuri de par comestibil.

Astazi numarul lor a crescut.Dintre acestea doar trei sunt mai importante pentru productia de fructe comestibile: para europeana, cultivata mai ales in Europa si nordul Americii, para Ya si para Nashi, cunoscute si ca para-asiatica, respectiv para-mar, ambele intalnite in partea de est a Asiei. Multe specii de peri sunt cultivate pentru altoirea soiului european si asiatic sau servesc drept copaci ornamentali.

Parul este rezistent la seceta si temperaturi scazute( pana la -40 grade C iarna), dar este pretentios la lumina. Este un copac de inaltime medie, ajungand la 10-17 m inaltime; cateva specii sunt chia sub forma de arbusti.

Tulpina dreapta este invelita co o scoarta cenusie-bruna, crapata la exemplarele batrane, bine infipta in pamant. Radacina sa puternica poate ajunge pana la 4-5 m adancime. Pe ramurile sale lungi stau aranjate alternativ frunze ovale cu margini dintate sau intregi la unele specii.Prin luna aprilie-mai isi fac aparitia si florile, albe. rareori au o tenta de galben sau roz. Peste 2-3 luni, din acestea se vor dezvolta fructele mari, cu pulpa zemoasa si dulce. Perele salbatice sunt mai mici, avand 1-4 cm in diamentru, dar cele cultivate au peste 18 cm si 8 cm grosime. Forma difera si ea, de la cea globuloasa la cea clasica, sub forma de bulb. Fructele contin vitamina A, B2, B6, C, minerale de calciu, sodiu, potasiu si fosfor. Sunt consumate proaspete, uscate sau sub forma de gem, jeleuri au sucuri. De obiceise se folosesc in combinatii cu alte fructe.

I.2 Productia de pere la nivel mondial

O privire de ansamblu la nivel mondial indica faptul ca se produc si se comercializeaza in jur de 21 milioane de tone de pere. Productia de pere ocupa astfel locul doi in lume dupa mere si inaintea piersicilor situate pe locul trei.

Principalele regiuni producatoare de pere sunt Asia (cu China pe primul loc in lume), Europa (cu Italia al doilea producator din din lume) si cele doua Americi (cu SUA pe locul al treilea in clasamentul mondial). De asemenea tari precum Argentina, Chile si Africa de Sud au devenit giganti pe piata mondiala a perelor.

Cei mai mari exportatori de pere sunt: Argentina cu 18%, China 16%, Olanda 13%, Belgia 11%, 9% Chile, 7% Africa de Sud si Italia, 6% SUA.

China produce cam 60% din productia mondiala dar majoritatea productiei chineze este destinat pentru piata interna.

Productia de pere in Europa, a fluctuat in jurul a 2,6 milioane tone, din care Italia produce peste 860 de mii de tone, in medie (in jur de 35% din productia totala Europeana). Spania este al doile a productor cu mai putin de 500.000 de tone. Urmeaza Olanda si Belgia.

I.3 Cultura parului in Romania

In Romania,dupa datele recensamantului pomilor din anul 1979,perii reprezentau 4,5% din totalul pomilor fructiferi cultivati,fiind pe locul 3 dupa prun si mar.

Suprafata ocupata cu pere la noi in tara,era de circa 9500 de ha,din care peste 3000 ha sunt cultivate in sistem intensiv,in prezent baza productiei de pere o constituie livezile clasice si pomii razleti,din sectorulparticular.

Dupa cel de al doilea razboi mondial,in tara noastra,odata cu refacerea pomiculturii,productia de pere a crescut,astfel ca in perioada anilor 1976-1980,ea a atins 87000 tone anual iar in 1993 s-a inregistrat cea mai mare productie de 108 000 tone.

Pentru imbunatatirea consumului de pere ar fi necesara o crestere a productiei de pere de pana la 2000 tone anual,cu urmatoarea esalonare:35%pere de vara,35% pere de toamna si 30% pere de iarna.