Crearea unei Pensiuni Agroturistice

Comuna Horea este situata in partea nordica a judetului Alba, in bazinul superior al vaii Albacului, la o distanta de 102 km de municipiul Alba Iulia, resedinta judetului si la 26 km de Campeni - orasul cel mai apropiat. Atestata documentar pentru prima data in anul 1733, a facut parte initial din Raul Mare, dupa care a apartinut de comuna Albac pana in anul 1924 cand devine comuna sub numele de Arada. Din 1968 poarta numele Horea, al eroului rascoalei de la 1784.

In zilele noastre localitatea a primit indicatorul de sat european pentru promovarea agroturismului prin lucrări de infrastructură.

OBIECTIVE TURISTICE

- Parcul Natural Apuseni ;

- Rezervatii naturale: Pestera Darninii, Izbucul Matisesti ;

- constructii vechi, case si anexe gospodaresti, intr-un stil specific Tarii Motilor ;

MONUMENTE

- bustul lui Horea ;

- troita- pe locul unde s-a nascut Horea, Fericet ;

- obelisc -In memoria martirului national Horea ;

MUZEE

- casa lui Horea de la Fericet.

Localităţi componente

Comuna Horea este compusă din 15 sate răsfirate fie de-a lungul văilor, fie pe culmi. Localităţile componente sunt: Horea (centru de comună); Baba ( sat situat în nordul comunei, la 2 Km de centrul comunei); Buteşti (sat situat în nordul comunei, la 2 Km de centrul comunei); Dârleşti (sat situat în N, la 5 Km distanţă de centrul comunei); Fericet (sat situat în V-ul comunei, la 3 Km de centru); Giurgiuţ ( sat situat în N-ul comunei, la 4 Km de centrul comunei); Mânceşti ( sat situat în sudul comunei, la 3 Km de la centrul comunei); Mătişeşti ( sat localizat în vestul comunei, la 4 Km de la centru); Niculeşi (situat în N, la 2 Km de la centrul comunei); Pătruşeşti (aşezat în N, la 7 Km de centru); Petreasa ( în N, la 3 Km de centrul comunei); Teiu (în N, la 4 Km de centrul comunei); Trifeşti (situat în N, la 6 Km de centrul comunei); Zânzeşti (situat în N, la 5 Km de centrul comunei).

Satele din cuprinsul comunei şi-au luat numele fie de la familiile care s-au stabilit în zonă (Mateş – Mătişeşti, Trif – Trifeşti etc), fie provin de la forma terenurilor sau de la vegetaţia specifica locului: tei, ferigi etc.

Comuna Horea se învecinează cu comunele Scărişoara şi Albac din judeţul Alba şi cu comunele Beliş şi Măguri-Răcatău din judeţul Cluj.

Cele 15 sate ale comunei se desfăşoară pe o suprafaţă apreciabilă şi la altitudini diferite. Centrul de comună, Horea, se găseşte la altitudinea de 730 m; satul Petreasa ajunge la aproape 1600 m, fiind considerat cea mai înaltă zonă locuită permanent, din România. Comuna Horea deţine recordul pe ţară în ceea ce priveşte amplitudinea pe verticală. Sunt sate ale căror zone de locuit urcă frecvent la cote de 1300 m: Dârleşti, Trifeşti, Pătruşeşti.

Populaţia comunei Horea

În comuna Horea sunt înregistraţi 2435 de locuitori; numărul gospodăriilor este de 769 , iar populaţia comunei Horea locuieşte în 830 case cu 1883 de camere de locuit a căror suprafaţă locuibilă este de aproape 29000 mp.

Istoricul comunei Horea şi atestarea documentară

Comuna Horea a fost cunoscută mult timp sub denumirea de „Arada”, drept pentru care vârstnicii din zonă încă mai folosesc în vorbirea lor vechiul nume al aşezării. După unii cercetători, respectiv Tache Papahagi, numele localităţii ar proveni de la slavonul „rad” care ar însemna bucurie, lumină, limpezime sau de la verbul „a aradui” , adică „a coborî de pe dealuri, a se aduna pentru a se sfătui”. O altă explicaţie ar fi aceea conform căreia vechea denumire a localităţii ar deriva de la cuvântul "aridus" care înseamnă loc uscat, loc sărac.

Denumirea localităţii este consemnată sub mai multe forme în actele oficiale: Arada, Gura Arazii, Rada (Radak), Albac-Arada, Fehervolgy-Arada. Pentru câţiva ani, după Unirea de la 1918 şi după desprinderea Arazii de comuna Albac, localitatea nou înfiinţată primeşte numele celui rămas în memoria afectivă a moţilor drept Horea. Din anul 1924 aşezarea revine la vechea denumire de Arada pe care o păstrează până în 1968, an în care are loc o nouă organizare administrativ-teritorială în România.

Prima atestare documentară a localităţii Horea (Arada) este cea din 1733, cu aproape o jumatate de secol înaintea izbucnirii Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, atestare prilejuită de efectuarea conscripţiei parohiilor greco-catolice din comitatul Alba de Jos. În 1875, cu ocazia noii arondări administrative, Albacul şi comunele din jur au fost incluse în comitatul Turda-Arieş. Din 1918 acest comitat devine judeţul Turda-Arieş, cu 6 plase între care şi plasa Câmpeni, de care ţinea comuna Albac şi apoi, după constituirea ei, comuna Arada( Horea). Din punct de vedere politico-administrativ, comuna Horea a făcut parte din plasa Câmpeni, judeţul Turda până la 1 iun. 1950, după care, potrivit prevederilor altei organizări administrativ-teritoriale a fost încadrată în raionul Câmpeni, judeţul Cluj. După 1968, în baza ultimei organizări teritoriale din România, comuna Horea este inclusă în judeţul Alba.