Decalaje ale dezvoltării între regiunile vest și nord-est ale României

României, regiunea de dezvoltare poate fi definită ca “o unitate teritorial-statistică, alcătuită din patru-şapte județe (cu excepția Regiunii București-Ilfov), prin asocierea liberă a consiliilor județene.” Ele corespund nivelului NUTS 2 , potrivit clasificării Eurostat și reprezintă cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiilor de dezvoltare regională. Cu toate acestea, regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică, ci doar unităţi teritorial statistice şi de implementare al politicilor europene.

Apărute în 1998, ca urmare a programului pentru dezvoltare regională inițiat în cadrul programului Phare de către Uniunea Europeană și Guvernul României, cele opt regiuni de dezvoltare sunt structuri care s-au constituit prin identificarea județelor vecine cu profiluri economice și sociale similare. Fiecare regiune este coordonată de o agenție pentru dezvoltare regională; acestea au sediile în marile orașe ale României, în cazul oraşelor Timișoara, Craiova şi Cluj-Napoca sau fac obiectul unor rivalități spațiale cu orașele consacrate deja ca poli regionali - Iași, Constanța, Brașov, Ploieşti , în cazul orașelor Piatra Neamț, Brăila, Alba-Iulia sau Călăraşi.

Desigur, nu toate regiunile au acelaşi nivel de dezvoltare, însăşi politica regională a Uniunii Europene are în vedere decalajele privind starea economică şi socială, scopul principal fiind acela de a le atenua. Termenul de disparitate/decalaj evocă inegalitatea, lipsa de potrivire, eterogenitatea. Studiile de natură geografică sau economică ce îl utilizează, pentru studii comparative la nivel regional, național, mondial, au pentru el aceeași accepțiune, de inegalități în teritoriu ce țin de aspectul economic sau demografic, diferitele tipuri de infrastructura (de transport, de telecomunicații), de educație, mediu. Insă sub aspect uman, acestea sunt inegalități “resimțite, percepute și trăite ca o nedreptate”(Brunet, Ferras, Thery, 1992). Se poate vorbi de disparități atunci când diferențierile ating valori mari, dacă ele pot avea un impact, calitativ sau cantitativ, negativ sau pozitiv asupra funcționării teritoriului și asupra dezvoltării economiei ; implicit, acestea au nevoie, în procesul de evaluare, de o referință, deoarece disparitatea marchează depărtarea față de o normă .

Din punctul de vedere al acoperirii spaţiale disparităţile se clasifică astfel:

- disparităţi intraregionale, ce acoperă un teritoriu inclus în suprafaţa unei regiuni de dezvoltare;

- disparităţi interregionale,ce acoperă un teritoriu ce se întinde pe suprafaţa mai multor regiuni de dezvoltare ale unui stat.

Prezentare generală a regiunilor de Nord-Est și Vest

Regiunea de Nord-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelalte regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană. Conține șase județe ce fac parte din regiunea istorică Moldova: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Această regiune este de tip NUTS 2 din punctul de vedere al clasificării regiunilor de dezvoltare în cadrul României și a Uniunii Europene.

Regiunea Nord-Est este regiunea cu cea mai mare populație având un total de 3.707.800 locuitori ceea ce duce la o densitate de aproximativ 99,71 loc/km2. Din totalul de locuitor ai zonei 56,6% se află în mediul rural. Structura pe sexe este una foarte apropiată astfel procentul reprezentând bărbații este de 49,22% și cel al femeilor de 50,78%. În proporție de 97,9% din totalul populație sunt români, iar restul este repartizat minorităților etnice cum ar fi rromii, ucrainenii și alții.

Economia regiunii este bazată pe agricultură, în special în nord și estul regiunii unde majoritatea populației active lucrează în acest domeniu, partea vestică a regiunii în ultimii 15 ani a intrat într-un proces de dezindustrializare și acestea sunt principalele cauze care fac din regiunea Nord-Est cea mai slab dezvoltată a României cu un PIB/loc la nivelul de doar 2/3 din media națională.

Regiunea de dezvoltare de Vest la fel ca și regiunea de Nord Est este o regiune de tip NUTS 2 care a fost înființată în anul 1998. În componența acestei regiuni sunt incluse doar 4 județe și anume: Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin județe ce au format și în anul 1938 o regiune de data aceasta cu puteri administrative numită Ținutul Timiș.

Poziția regiunii este una favorabilă, deoarece se învecinează cu două state Serbia și respectiv Ungaria care este de asemenea României stat european acest lucru ducând la o mai ușoară deschidere către țările din Vestul Europei și astfel creând pârghii și oportunități mai mare de dezvoltare.

Populaţia Regiunii Vest este caracterizată de diversitate culturală, întâlnindu-se comunități de etnie ungară, germană, rromă şi sârbă. Imediat după perioada comunistă demografia a înregistrat scăderi constante, iar în prezent se înregistrează după rezultatele afișate de Uniunea Europeană un număr de 1.916.000 locuitori. Densitatea populaţiei este depășește cu puțin 2/3 din media națională ce este de 90,9 loc/km2.

Pentru a putea evidenția situația economică a regiunii este nevoie de o dublă prezentare. Prima situație este reprezentată de o zonă mai puțin dezvoltată prezentă în județele Hunedoara și Caraș-Sebeș unde după revoluția din 1989 cea mai mare parte activităților au scăzut treptat și o mare parte dintre acestea până la urmă au dispărut(ex. exploatări miniere din zona Aninoasa). Pentru celelalte 2 județe ale regiunii situația economică este mai bună datorită unei industrii mai diversificate.