Defileul Jiului, Cheia unei lumi Dorite

Defileul Jiului este unul dintre cele mai tranzitate si vizitate sectoare ce traveseaza Carpatii Romaniei si , datorita peisajului si a infarstructurii,cel mai spectaculos.

In acest taram plin de istorie si realizari, o excursie este solutia ideeala pentru a te bucura de peisajul si obiectivele zonei, dar si pentru a te face sa reflectezi asupra vremurilor trecute, cand acest sector ingust dintre munti a fost amenajat pentru a putea fi traversat mult mai usor si mai rapid.

Excursia dureaza o zi si se adreseaza unui grup de 40 de studenti la Facultatea de Istorie din Londra, veniti in Romania pentru a vedea si afla cat mai multe lucruri despre istoria dar mai ales despre trecutul comunist al acestei tari.

Traseul calatoriei este bine stabilit si in concordanta cu ceea ce doresc studentii sa vada si sa afle despre socialismul romanesc, caci amenajarea defileului Jiului este una dintre primele si marile realizari ale regimului comunist. Mai exact, excursia se desfasoara pe traseul Tg. Jiu-Bumbesti-defileul Jiului-Lainici-Livezeni-Petrosani cu autocarul si retur, cu trenul.

Programul propriu-zis:

Ora 8: Vizitarea Complexului Arhitectural al lui Nicolae Brancusi de la Targu-Jiu;

Ora 9.30: Plecarea pe valea Jiului spre Bumbesti;

Ora 10: Popas de o ora in orasul Bumbesti-Jiu si vizitarea castrului roman din localitate;

Ora 11: Imbarcarea in autocar cu destinatia defileul Jiului ;

Ora 11.30: Vizitarea manastirii Lainici si prilej pentru a admira peisajul, a face fotografii si mici plimbari prin vecinatatile lacasului de cult.

Ora 12.30: Plecarea din Lainici spre Petrosani , prin Livezeni (iesirea din defileu);

Ora 13.30: Servirea dejunului si vizitarea orasului ;

Ora 18.00: Intoarcerea spre Targu-Jiu cu trenul (experienta unica);

Ora 19.00: Sosirea in orasul lui Brancusi si orientarea turistilor spre hotel;

Prezentarea obiectivelor vizitate:

Orasul Targu Jiu este o asezare veche,cunoscuta din secolele XIV-XV,fiind renumit pentru targurile care se organizau aici.In prezent este un insemnat centru turistic si cultural,aici aflandu-se ansamblul sculptural Constantin Brancusi,ansamblu ce cuprinde: Masa Tacerii, Aleea scaunelor,Poarta Sarutului,Masa dacica si Coloana infinitului. Lui Brâncuşi i s-a cerut să ridice un monument al eroilor români căzuţi în primul război mondial.

Aceasta creatie brancusiana a determinat numeroase interpretari,astfel din punct de vedere etnologic monumentele de la Târgu-Jiu au reprezentarea cosmica a vieţii umane: pornesc de la naştere, simbolizată de Masa Tăcerii şi se incheie cu trecerea în nefiinţă simbolizată de Coloana Infinitului (o stilizare a stâlpilor funerali din sud-estul României). Distanţa dintre ele reprezintă timpul vieţii umane,întrerupt de Poarta Sărutului, simbolul căsătoriei şi începerii unui nou ciclu al vieţii. În jurul Mesei Tăcerii, Brâncuşi a dispus 12 scaune simbolice la distanţă egală unul de altul. Numele de "scaune" ascunde insa o realitate sacră: clepsidrele, una pentru fiecare simbol solar, măsoara trecerea timpului. De la masa destinului, plasată de Brâncuşi pe malul râului, care nu se întoarce niciodata (folclor), timpul dat vieţii umane decurge de la Est la Vest, marcat de diferite praguri şi apoi, de la Pământ la Cer, timpul etern, ilustrat de romburile ciclice ale Coloanei fără Sfârşit.

Constantin Brancusi,insusi face cateva referiri la semnificatia ansamblului care constituie un omagiu adus eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial.

Masa tacerii reprezinta masa de dinaintea confruntarii de la care pleaca la lupta viitorii combatanti si eroi. Acestei explicatii i se aduce si o componenta mitico-filozofica in sensul ca masa ar reprezenta o moara a timpului. Timpul macinat este dispus in clepsidrele-scaune care-l masoara. Totul se petrece in tacere.

Masa tacerii

Aleea scaunelor a reprezentat domeniul celor care participa fara sa se implice, prevazator, asteptand finalul; ei reprezinta ordinea impusa si circumstantele.

Detaliu din Aleea Scaunelor

Poarta sarutului este poarta prin care se face trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului prezent pe stalpii portii ar putea fi perceput si ca ochiul care priveste inlauntru.

Poarta Sarutului

Calea Eroilor este calea "sufletelor eroilor", este drumul parcurs de la inceputul pana la sfarsitul vietii. .

Coloana sau Columna (cum o numea Brancusi) fara sfarsit reprezinta un adevarat "testament spiritual" al marelui artist, un adevarat axis mundi menit parca sa sprijine in vesnicie bolta cerului.

Coloana Infinitului

Orasul Bumbesti-Jiu, aflata la 19 kilometrii de Targu-Jiu este practic prima asezare omeneasca pe care o traverseaza Jiul dupa iesirea din stramtoare muntilor.Referitor la istoria acestui spatiu, tinerii studenti-turisti vor fi incantati sa afle ca localitatea Bumbesti-Jiu s-a inaltat pe temelia unei vechi asezari romane. Imediat dupa supunerea Daciei s-a ridicat aici un castru din pamant unde se spune ca si Traian a poposit , candva, in timpul unei inspectii prin noua cucerire, Dacia. Totodata, aici isi avea sediul si o cohorta romana cu rostul de a pazi marea trecatoare spre Transilvania. De asemenea o alta picanterie istorica referitoare la Bumbesti-Jiu si la importanta sa strategica de-a lungul secolelor, este faptul ca, pe vremea lui Constantin Brancoveanu, prin secolele XVII-XVIII aici functiona o vama importanta, ceea ce demonstreaza intensul comert ce se facea intre Europa Centrala si peninsula Balcanica, precum si faptul ca negutatorii isi vehiculau marfurile si prin Valea Jiului.

Astazi, orasul Bumbesti-Jiu are peste 11000 de locuitori , pe teritriul sau existand exploatari de balast si granite, o mica industrie de panificatie dar si alte activitati economice.

Tinerii turisti au un ragaz de ora in acest orasel, timp in care pot vizita castrul roman si imprejurimile acestuia.

Dupa iesirea din Bumbesti-Jiu, intram practic in defileul Jiului. Lung de 33 de kilometrii si desfasurat pe o diferenta de nivel de peste 250 de metrii (556 m la intrarea in defileu; 305m la iesire), cursul Jiului din acest sector este o adevarata minune a naturii; dintii nevazuti ai apei au ferastruit cu zvarcoliri si tenacitate mileniu dupa mileniu, lasand in urma un drum intortocheat, salbatic si cu intoarceri chinuite. Salbaticia acestui defileu provine nu numai din ingustimea lui si din asprimea peretilor ce-l limiteaza , ci si din greutatea cu care a putut fi umanizat. Nu s-a putut fixa spontan nici cea mai mica asezare , numai cateva mici bazinete ca cele de la Meri, Lainici si Gura Bratcului au permis fixarea mai din vechime a omului, inainte de construirea primului drum in lungul si in imediata apropiere a cursului involburat. Inca din vremea romanilor aceasta cale de acees a suscitat interes, insa cu tehnica si mijloacele de care se dispunea in acea vreme nu s-a putut realiza o strapungere serioasa a defileului.Astfel, in lungul Jiului, printre peretii de piatra s-a mentinut s-a mentinut tot timpul numai o poteca ingusta, folosita cel mai mult de calareti . Pe o anumita portiune, la cele doua intrari ale defileului, erau si drumuri de caruta, care se foloseau pentru fuga locuitorilor cat mai adanc in munte, ci nu pentru o legatura intre depresiunea Petrosani si tinuturile subcarpatice oltene.Dinspre sud, se putea patrunde mai mult in defileu, catre largimea de la Lainici.

Intr-un cadru natural plin de pitioresc, pe locul unui schit din secolul al XV –lea , s-a ridicat manastirea Lainici (foto), loc de adunare in zile de sarbatoare pentru locuitorii din imprejurimi.Schitul manastirii, cu pridvorul prins intre coloane de piatra frumos ornamentate, a fost reconstruit in intregime intre anii 1812-1818 si restaurat in 1935. interesanta este pictura exterioara care, pe langa fete si scene religioase , infatiseaza cateva figuri reprezentative ale lumii antice cum sunt Pitagora, Aristotel, Platon s.a. Ascusa intre muntii, manastirea a adpostit pe multi dintre cei ridicati impotriva asupririi, constituind nu numai un refugiu dar si un adapost intarit pentru Tudor Vladimirescu si pandurii sai. Astazi , manastirea Lainici este nu numai un loc de intalnire la anumite date a locuitorilor din satele apropiate ale depresiunii sucarpatrice a Olteniei ci si o importanta atractie turistica, nu numai pentru pasionatii turismului religios ci si pentru cei impatimiti de urcarile pe munte, Lainici fiind un punct de pornire catre muntii din jur.