Degustare de vinuri la crama Murfatlar

CAP 1

MURFATLAR, LEGENDA SI ADEVAR

Dupa legenda, faima vinului de Murfatlar s-ar datora unor soiuri de origine franceza ajunse din intamplare pe meleagurile dobrogene. Faima podgoriei si a vinului de Murfatlar este rezultatul climatului de stepa, cu soare puternic care asigura concentrarea zaharurilor in boabele de struguri; al teraselor daltuite in calcar de mana omului pe micropante cu expozitie sudica si nordica; al modernelor laboratoare uzinale care permit trecerea de la experimente la practica, la finalizarea cercetarilor in marea productie viticola.

In podgoria Murfatlar, primele plantatii au fost infiintate in mod organizat in anul 1907; la inceput pe o suprafata de numai 10 ha, din initiativa unor mari precursori ai stiintei viticole romanesti: George Nicoleanu si Vasile Brezeanu.

Asemanarea conditiilor naturale ale solului cu cele din departamentul Champagne-Franta a determinat producerea la Murfatlar a vinurilor spumante. De aici a rezultat sortimentul initial de soiuri format din “Chardonnay”, “Clairette”, “Pinot gris”, “Pinot noir”, « Folle Blanche”, « Malvoisie » etc. nu intamplator in perioada anilor 1913-1916 a functionat la Murfatlar un centru e producere a vinurilor spumante, produsul purtand denumirea sugestiva de « Lacrima lui Ovidiu”.

Experienta si practica au aratat insa ca sortimentul ultivat in conditiile climatice din centrul Dobrogei nu este propice producerii unei materii prime adecvate obtinerii vinurilor spumante. Concentratiile mari de zaharuri din must, ca urmare a climatului secetos sia solului calcaros, au creat posibilitatea realizarii a unor vinuri demidulci si dulci naturale, originale, care s-au afirmat de la inceput atat in tara, cat si peste hotare, cu ocazia concursurile internationale.

Institutul de Cercetari Agronomice – Sectia de viticultura – a creat in anul 1939 primele plantatii comparative de zece soiuri de struguri pentru vin si zece pentru masa, altoite fiecare pe mai multi portaltoi. Aceste prime plantatii organizate la Murfatlar au servit apoi la precizarea sortimentului propriu al viilor din podgoria de mai tarziu.

Confirmarea de rasunet a autenticitatii si originalitatii vinurilor de Murfatlar dateaza din ultimele patru decenii, cu prilejul participarii la concursurile internationale. Probele trimise pentru confruntare au obtinut peste 350 medalii de aur si argint, diplome si premii de camion.

Astazi vestita podgorie Murfatlar se intinde de la comuna Basarabi pana la Cernavoda insumand mai bine de 7000 de hectare. Intreaga productie de struguri destinata producerii de vinuri este prelucrata de catre uzinele si centrele de vinificatie din cadrul Intreprinderii Viei si Vinului si al intreprinderilor de stat.

Combinatele de vinificatie de la Murfatlar cuprind, fiecare, doua mari sectii: una de prelucrare a strugurilor, cu o capacitate de 2000-2500 vagoane anual, si alta

de stocare a vinurilor la subsol, cu o capacitate de 1500-2000 vagoane. Fiecare untate, la randul sau, dispune de utilaje moderne, de mare randament, laboratoare dotate cu aparatura perfectionata, Sali de degustare etc.

Profilul de astazi l podgoriei Murfatlar nu s-a realizat cu usurinta. O mana de oameni bine pregatiti, entuziasti, au atras in jurul lor alte zeci si sute, care au prins gustul viticulturii, carora le-a fost trezita pasiunea pentru aceasta meserie, indragita atat d mult de stramosii nostri, dand astfel Mufatlarului dimensiunile prezentului.

1.1 “Miracolul” transformarii strugurilor in vin

Atat gustul placut, dar mai ales efectele curative ale consumului de struguri au atras din vechime atentia asupra valorii sale alimentare. Treptat, consumul strugurilor in stare proaspata a luat o extindere tot mai mare, aceste miraculoase daruri ale naturii fiind preferate de toate varstele, chiar inaintea altor fructe, cum ar fi merele, perele, caisele etc.

Oricine ia cunostinta cu vinurle de Murfatlar se intreaba cum este posibila obtinerea unei asemenea licori si carui fapt se datoreaza succesul? Explicatia nu-i greu de dat; solurile din Dobrogea, permeabile la aer si umiditate, care se incalzesc usor primavara si se racesc in mod lent toamna, reprezinta unul din factorii care asigura in mare masura calitatile superioare ale vinurilor. La aceasta contribuie cantitatea apreciabila de calcar care conditioneaza obtinerea unor vinuri suave si fin buchetate.

“O vita abandonata, ea nu da niciodata struguri; strgurii abandonati nu se transforma niciodata in vin; un vin abandonat nu devine niciodata un produs de calitate. Omul , specialistul intervine in toate etapele procesului de productie. Vinul este in mod real un produs al activitatii umane” – spunea pe drept un mare oenolog francez.

Vinurile albe dulci si demidulci de Murfatlar isi datoreaza calitatea concentratiei ridicate de zahar care se acumuleaza in must. De obicei, la Murfatlar culesul incepe la sfarsitul lui septembrie, cand s-au acumulat minimum 220g/l zaharuri in must, ceea ce inseamna la 15-20 de zile dupa maturitatea deplina. Pe masura intarzierii culesului, cu peste o luna de la maturitatea deplina, strugurii isi concentreaza sucul celular prin supramaturare, zaharurile ajungand la cantitati de 280-300g/l.

In linii mari, drumul strugurilor din vie pana la obtinerea licorii de Murfatlar este un drum trait cu toata simtirea interioara de catre om. Toamna, zeci de remorci aduc strugurii la crama. Strgurii cad in buncarele primitoare; dezbrobonitul strugurilor este obligatoriu. In urma presarii, mustul ravac si de la presa I este colectat si fermentat sepaat de mustul obtinut de la presa a II-a. Pentru a ridica valoarea vinului, mustul se limpezeste, iar separarea de partea grsiera se face inainte de fermentare.

Cantitatea de zahar ramasa in vin dupa fermentarea mustului, alaturi de substantele aromatice specifice si placute, confera acestuia caracterul de onctuos si catifelat. Aceste calitati isi gasesc implinirea prin conservarea vinurilor in vase de lemn, depozitate in pivnite cu o tempratura de 10 grade C, desavarsirea facandu-se prin imbuteliere la sticla. Si cu cat aceasta perioada de invechire la sticle este mai mare, cu atat vinul este mai bun, intrunind insusiri nebanuite.

Louis Pasteur afirma ca “Vinul este bautura cea mai sanatoasa si cea mai igienica”, marea complexitate a miracuoasei licori provine din faptul ca ea se naste in laboratorul de biosinteza al celulelor din boabele de struguri; apoi mustul acestora devine vin in uzina biochimica a microorganismelor unicelulare. Anticul Pliniu spunea ca “Putin vin face bie nervilor;prea mult face rau.”Vinu recreeaza stomacul, anihileaza suararile si grijile, incalzeste si predispune la somn”; iau Goethe scria: “Vinul bucura inima omului, iar bucuria este mama tuturor virtutiilor”.