Delta Dunarii

Imagine preview
(4/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Delta Dunarii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 47 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Capitolul I. Necesitatea dezvoltării durabile în Delta Dunării 2
Capitolul II. Studiu asupra situaţiei actuale a RBDD 7
2.1 Durabilitatea economică 7
2.2. Durabilitatea ecologică 8
2.3. Durabilitatea socială şi culturală 10
Capitolul III. Studiu privind dezvoltarea durabilă a turismului în ariile naturale la nivel mondial 11
Capitolul IV. Soluţii pentru o dezvoltare durabilă a zonei 14
IV.1. Infrastructura 18
IV.2. Managementul turismului în RBDD 20
IV.3. Implicarea stakeholderilor în managementul turismului în RBDD 21
IV.4. Produsul şi marca ecoturistică Delta Dunării 23
IV.5. Implementarea planului de dezvoltare 24
IV.6. Finanţare 28
IV.7. Calculul indicatorilor invesţionali 28
IV.8. Beneficii obţinute prin implementarea proiectului 30
- Anexe - 32

BIBLIOGRAFIE 47

Extras din document

Capitolul I. Necesitatea dezvoltării durabile în Delta Dunării

Dezvoltarea durabilă reprezintă acea dezvoltare ce garantează satisfacerea necesităţilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi.

Ideea de bază a durabilităţii este aceea a folosirii resurselor naturale ale planetei, concomitent cu protejarea şi conservarea mediului înconjurător. Dezvoltarea este astfel privită ca un tot unitar, îmbinând creşterea economică cu păstrarea şi ameliorarea mediului ambiant.

Sintetizând principiile durabilităţii formulate în cadrul Agendei XXI referitoare la dezvoltarea durabilă se poate afirma că esenţa dezvoltării durabile se referă la respectarea intereselor celor ce vin după noi, ideea centrală, una nouă pentru economia modernă, fiind aceea de a nu epuiza resursele de care ai nevoie.

*

Resursele naturale şi antropice. Valoarea universală a Deltei Dunării a fost recunoscută prin includerea sa în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, în cadrul Programului „Omul si biosfera” (MAB) lansat de UNESCO în 1970, şi a peste jumătate din suprafaţa sa în Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, elaborată de UNESCO în 1972. Din septembrie 1990, prin Convenţia Ramsar, „Rezervaţia Biosferei Delta Dunării” a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al pasărilor de apă.

În prezent, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) vieţuiesc 12 specii de păsări declarate Monumente ale Naturii, şi o specie de reptile. De asemenea pădurile Letea, Caraorman şi Erenciuc au fost declarate Monumente ale Naturii.

(Pentru lista detaliată a speciilor de faună declarate Monumente ale Naturii în RBDD vezi Anexa 1)

Păsările, în peisajul Deltei Dunării, reprezintă „cartea de vizită" a acestei zone. Aici trăieşte 3,60% din avifauna mondială şi 86,11% din avifauna României ce cuprinde aproximativ 360 de specii. De asemenea aici se găseşte circa (cca.) 60% din populaţia mondială de cormoran pitic, cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun şi pelican creţ, aproape jumătate din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu.

(Pentru lista păsărilor de importanţă internaţională din RBDD vezi Anexa 2)

Pe teritoriul Deltei Dunării există 34 specii de mamifere, printre care vidra, bizamul, mistreţul, lupul, dihorul, bursucul sau câinele enot. Majoritatea speciilor de mamifere au o importanţă deosebită pentru ecosistemele deltei în ansamblu.

Din punct de vedere economic peştii constituie principala bogaţie faunistică a deltei. În Delta Dunării se găseşte cel mai are potenţial piscicol al ţarii, aici obţinându-se cca. 50% din producţia de peşte de apă dulce a României. Cei mai importanţi sunt sturionii (morunul, nisetrul, păstruga) precum şi crapul, şalăul, somnul, scrumbia sau ştiuca.

De asemenea aici se pot întâlni 16 specii de reptile printre care broasca ţestoasă de uscat declarată Monument al Naturii.

Pe teritoriul RBDD există şi o serie de resurse antopice, cele mai importante fiind: cetatea antică – Chilia Veche, cetatea bizantină – Mahmudia, farul vechi din Sulina, turnul de apă, cimitirul maritim Sulina. O resursă extrem de interesantă, care din păcate a fost aproape complet neglijată este reprezentată de arhitectura specifică deltei, îndeosebi cea rurală.

*

Populaţia, aşezările şi infrastructura. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INSSE), în perimetrul Deltei Dunării traiesc 14583 de persoane cuprinse în 25 de localităţi rurale şi un oraş. Acestea sunt incluse adminstrativ în 7 comune aflate integral pe teritoriul rezervaţiei (Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, C.A. Rosetti, Crişan, Maliuc şi Sfântul Gheorghe) şi 2 comune învecinate rezervaţiei (Mahmudia şi Murighiol), precum şi într-un oraş – Sulina. Din populaţia totală, 68,5% trăiesc în localităţile rurale iar 38,5% în Sulina.

(Pentru reţeaua administrativă în RBDD vezi Anexa 3)

Sulina este singura aşezare urbană din Delta Dunării, fiind cel mai estic oraş al ţării. Este situat la gura braţului Sulina, fiind port de intrare a vaselor maritime pe Dunăre. Are o populaţie de 5484 de locuitori. Principalele activităţi economice sunt industria chimică, industria alimentară, pescuitul, agricultura si turismul.

Datele statistice arată că la nivelul comunelor, în Delta Dunării trăiesc şi lucrează un număr de 412 cadre cu studii superioare (profesori, ingineri, medici, economişti şi alte profesii) şi cca. 1000 cadre cu studii medii (învăţători, cadre sanitare, tehnicieni, agenţi ecologi şi alte categorii). În ceea ce priveşte gradul de şcolarizare cca. 75 % sunt absolvenţi de şcoala generală, 11 % de şcoală primară, iar cca. 4 %, mai ales bătrânii, sunt fără şcoală (practic analfabeţi).

(Sursa: INSSE)

Principalele preocupări ale locuitorilor deltei sunt: pescuitul (cu toate că resursa piscicolă cunoaşte o scădere considerabilă), creşterea animalelor şi agricultura tradiţională.

La nivelul anului 2006, populaţia activă era de circa 35,3%, având un grad de ocupare de aprox. 81,4% repartizat diferenţiat pe activităţi, astfel: pescuit şi piscicultură - 32,5%; agricultură - 31%; industrie, construcţii şi transport - 22,5%; educaţie, cultură - 3,8%; comerţ, servicii - 2,1%; turism - 2,1%; sistemul de sănătate - 1,5%; administraţie - 1,5%.

Figura nr. 1. Activităţile desfăşurate de către populaţia Deltei Dunării la nivelul anului 2006

Din figură se poate observa că principalele activităţi desfăşurate de populaţia locală sunt cele tradiţionale, pescuitul şi agricultura. De asemenea se poate observa ponderea mare a şomerilor în rândul populaţiei active. Acestea demonstrează lipsa oportunităţilor pentru populaţia locală. Cu toate că locuiesc într-o zonă cu un potenţial turistic deosebit, doar 2,1% dintre localnici sunt implicaţi în această activitate.

Rata şomajului este de18,6 % fiind neuniform distribuită în localităţile deltei.

(Sursa: INSSE)

Figura nr. 2. Rata şomajului în RBDD şi în celelalte zone ale României în anul 2006

Din grafic se poate observa că în anul 2006 rata şomajului în RBDD a fost de cel puţin 3 ori mai mare decât în toate regiunile României. De asemenea aceasta depăşeşte cu mult rata înregistrată la nivelul României. Astfel este evident că Delta Dunării reprezintă una dintre regiunile ţării cu cel mai ridicat şomaj şi implicit cu un nivel de trai foarte scăzut.

Alimentarea cu apă. Din cele 25 de localităţi din Delta Dunării, numai 9 au rezolvată parţial problema alimentării cu apă potabilă. Pentru patru localităţi, sistemul de alimentare cu apă este început, parţial realizat sau se află în fază de execuţie. Sulina, singurul oraş din Delta Dunării, este prevăzut atât cu reţele de alimentare cu apă potabilă, cât şi cu reţele de canalizare menajeră.

În ceea ce priveşte colectarea şi evacuarea apelor uzate, în afară de oraşul Sulina, localităţile Mahmudia, Dunăvăţ, Sfântu Gheorgehe, Chlia Veche, precum şi alte câteva localităţi, nu există reţele de colectare şi evacuare a apelor menajere, acestea făcându-se de obicei în Dunăre.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu există o rampă de transfer.

Fisiere in arhiva (1):

  • Delta Dunarii.doc