Descrierea Produsului Turistic - Valea Prahovei

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Descrierea Produsului Turistic - Valea Prahovei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 62 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Valentin Nita

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

CAPITOLUL 1: VALEA PRAHOVEI – PREZENTARE GENERALA
CAPITOLUL 2 : ANALIZA POTENTIALULUI DESTINATIEI
CAPITOLUL 3: ASPECTE ALE PROMOVARII PRODUSULUI TURISTIC

Extras din document

Prezentarea generala a zonei:

• asezarea geografica a zonei: Valea Prahovei este asezata în partea de sud est a Romaniei, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Populatie este de 868.000 locuitori-densitatea este aproape dubla fata de media pe tara, judetul cu populatia cea mai numeroasa din tara;

Masivul Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatiilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Carpatii Meridionali si grupa Bucegiilor, au fost inaltati cu 1000m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului

Masivul Bucegi sunt situati in estul Carpatiilor Meridionali, cuprinzand intre Dambovita si Prahova: Muntii Bucegi (2507m), Leaota (2135m), Piatra Caiului (2239m) si culoarul Rucar-Bran. In Muntii Bucegi apar forme structurale:Sfinxul, Babele si abrupturi majore, mai ales spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Varful Omu, iar pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaoase a dus la aparitia unor chei. Culoarul Rucar-Braneste o zona larga (la 1000-1200m) intre Bucegi si Piatra Craiului umanizata cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov

• orase: PLOIESTI-resedinta de judet (cu 253.000 locuitori, între vaile Teleajenului si Prahovei, la 60 km nord de Bucuresti); Azuga; Baicoi; Boldesti Scaieni; Breaza; Campina; Comarnic; Mizil; Plopeni; Sinaia; Slanic; Urlati; Valenii de Munte.

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice.

RELIEFUL

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).

Intre cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.

Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.

Muntii

Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor.

Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare.

Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m.

Fisiere in arhiva (1):

  • Descrierea Produsului Turistic - Valea Prahovei.doc

Alte informatii

analiza destinatiei, potential, promovare