Despre Slănic-Moldova

1. Prezentarea generala a statiunii

Slanic-Moldova este o statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general, in judetul Bacau. Are o altitudine de 450 – 530 m.

Statiunea este asezata pe versantul estic al Carpatilor Orientali, pe valea paraului Slanic, intr-o regiune cu paduri de fag si brad, la o distanta de 18 km de orasul Targu Ocna. Un parc mare natural, amenajat cu bun gust, confera statiunii un farmec deosebit.

Cai de acces:

- Rutiere: de la Onesti sau Miercurea-Ciuc pana la Targu Ocna pe DN 12A; de la Bacau spre Brasov pe DN 11 pana la Onesti, apoi Targu Ocna – Slanic-Moldova pe DN 12B

- Feroviare: gara Slanic (Salina Targu Ocna), pe linia Adjud – Ciceu, apo cursa auto pana in statiune

- Aeriene: curse Tarom, Bucuresti – Bacau, apoi curse auto pana in statiune

Localitatea a fost intemeiata si s-a dezvoltat datorita numeroaselor izvoare de ape minerale cu compozitii atat de variate din valea paraului Slanic, de la care si-a luat numele. Slanic este un nume topic care arata o insusire a locului. Localitatea a fost numita Slanic-Moldova, spre a o deosebi de Slanicul Prahovei, de asemenea statiune balneo-climaterica.

Prima atestare documentara a acestor locuri “valea Slanicului si cu tot dealul de unde se scoate sarea” apare in hrisovul dat, la 1 ianuarie 1757, de Constantin Cehan Racovita, domnitorul Moldovei. Cei dintai oaspeti ai statiunii sosesc aici pentru tratament in anul 1812. In 1820 erau aici 40 camere pentru bolnavi; in 1824 se acorda un privilegiu domnesc pentru infiintarea bailor; in anul 1827 era un stabiliment de bai. Aflata in 1846 sub administratia Eforiei Spitalelor Sfantul Spiridon din Iasi, statiunea cunoaste un real progres, se descopera noi izvoare, se intocmeste, pe baza analizelor chimice si farmaceutice un studiu al apelor. In anul 1887 incepe sistematizarea statiunii. In anul 1974 statiunea balneo-climaterica Slanic-Moldova este declarata statiune de interes international, cu caracter permanent, fiind un centru de tratament hidromineral.

2. Descrierea potentialului turistic

La Slanic-Moldova valea este atat de ingusta, incat muntii care stau fata in fata

isi ating fruntile si inchid la un capat statiunea. La nord de statiune se inalta cu

pante puternice, muntele Pufu (936 m), lasand in jurul sau o larga suprafata de la

care pleaca o culme slab ondulata, Zarea Cheschesului, ce se lasa spre valea

Dofteanci, iar spre nord-vest o alta culme, de aceeasi inaltime, ce se leaga cu muntii

Sandru Mare si Nemisa. Tot pe partea stanga a vai Slanicului, de la varful Pufu,

peste paraul cu acelasi nume, se intinde Coama Cheschesului, un plai neted ce

duce, prin doua trepte, tot la muntele Sandru Mare, punctul de altitudine maxima a regiunii (1 639 m). Pe dreapta vaii Slanicului, chiar pe langa statiune, se desfasoara o culme scurta, Sivie, cu varful Cerbu, Paltinisul cu varful Cernica si plaiul neted al Dobului (826 m).

Datorita asezarii sale intr-o depresiune adanca, pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni, care o deosebeste de alte localitati din zona de coline, Slanic-Moldova are un climat de tranzitie intre climatul de dealuri si cel subalpin. Temperatura potrivita, media anuala fiind de 7.1ÚC. In timpul verii temperature nu este prea ridicata, noptile fiind in general racoroase. Cea mai calda luna este iulie, cu o medie de 17.8ÚC; iernile sunt blande, temperature cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o medie de -4.2ÚC. Presiunea atmosferica este in general redusa, media anuala fiind de 720 mm. In lunile aprilie – august presiunea atmosferica scade sub media anuala (718.1 mm), iar in lunile septembrie – martie este mai ridicata, depasind media anuala (721.9 mm). Nebulozitatea este relative crescuta, cu 150 zile senine anual, 114.9 partial acoperite si 99.3 noroase. Ea este redusa in lunile calde si creste usor in lunile reci si de iarna. In niciuna din lunile anului frecventa zilelor senine nu scade sub 10 zile lunar. Media lunara a precipitatiilor este de 750 mm. In lunile mai – august cad ploi abundente (75 – 100 l/m2), iar in lunile septembrie – aprilie cantitatea lunara de apa provenita din precipitatii este de 25 – 50 l/m2, luna septembrie fiind cea mai uscata. Ploile de vara sunt de scurta durata, solul uscandu-se repede. Asezta intr-o depresiune cu versanti impaduriti, orientata de la est la vest, statiunea este adapostita de vanturi. Atmosfera este aproape in permanenta linistita, numai arareori batand vanturi slabe. Vantul dominant bate dinspre vest, improspatand atmosfera. Vanturi cu viteza peste 35 km/ora se inregistreaza numai intamplator. Numarul zilelor fara vant se ridica la 293.6 pe an. Aerul este pur, bogat in aerosoli rasinosi, in ioni negativi de oxigen si puternic ozonat si aerosoli aromatic de padure.