Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 2285
Mărime: 5.11MB (arhivat)
Publicat de: Mugur Antal
Puncte necesare: 9
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andreea Baltaretu

Cuprins

  1. CAP. 1 Prezentarea generala a staţiunii
  2. CAP. 2 Potenţialul turistic al staţiunii
  3. CAP. 3 Descrierea bazei tehnico – materialã a turismului
  4. CAP. 4 Determinarea gradului de atractivitate utilizând metoda “TECDEV”
  5. CAP. 5 Analiza SWOT
  6. CAP. 6 Soluţii de îmbunãtãţire a atractivitãţii turistice
  7. CAP.7 Harta
  8. CAP. 8 Imagini

Extras din proiect

1. Prezentare generala

STAŢIUNEA PĂLTINIŞ este o binecunoscutã staţiune balneo-climatericã şi de vacanţã. Situatã în judeţul Sibiu, pe latura de nord-est a Munţilor Cibin (Carpaţii Meridionali) sub vârful cu acelaşi nume, având spre nord despicătura adancă a cheilor Cibinului, spre sud creasta principală care o separă de Valea Sadului şi înaintează spre vest până în Vf. Cindrel. in mijlocul unor pãduri de conifer, la aproximativ 90 de km distanţã de Mediaş şi la 32 km de Sibiu. Pãltinişul este cea mai veche staţiune turisticã din ţarã, şi de asemenea cea situatã la cea mai mare altitudine(1442).

Cãi de acces rutiere sunt pe DN 1 de la Oradea sau pe DN 7(E 15) de la Bucureşti la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Rãşinari pânã în staţiune. Cãi de acces feroviare: Gara Sibiu pe linia Bucureşti - Braşov -Sibiu, apoi cu mijloace auto pânã în staţiune.Cãi de acces aeriene: Aeroportul Sibiu, apoi cu mijloace auto pânã în staţiune.

Binecunoscuta statiune climaterica si de vacanta a fost infiintata in anul 1894 de catre Siebenburgische Karpathen Verein (SKV, Societatea Carpatina Transilvaneana). Paltinis este recunoscuta a fi cea mai veche statiune turistica din tara, dar si cea aflata la cea mai mare altitudine (1442 m). Centrul actual al statiunii este alcatuit din vile, dintre care unele dintre ele au constituit nucleul de baza al Paltinisului, asa numitul "loc de cura". Dintre acestea, cateva sunt conservate si declarate monumente istorice: Casa Turistilor (construita in anul 1894), Casa Medicilor (1895) si Sala Monaco (1898). Primele cabane in zona au fost construite inca din 1892 – 1894.

2. Potenţialul turistic al staţiunii

Statiunea se gaseste la poalele Muntilor Cindrel, care fac parte din Carpatii Meridionali, la o altitudine medie de 1400 m. Muntii Cindrel sunt reprezentati in apropierea localitatii de culmile montane: vf. Oncesti (1713 m), Culmea Paltinis (1410 m), Culmea Poplaca (1447 m), de origine cristalina. In fata statiunii, despartite prin valea raului Daneasa, afluent al Raului Mare, se desfãşoarã culmile secundare ale Muntelui Batrana (1911 m) si larga poiana a stanei Gaujoara.

Alte atracţii turistice sunt oferite de cheile Cibinului, de lacurile glaciare care se gasesc la altitudini de 1900 – 2000 de m, în partea de sud a masivului Cindrel, reprezentate de: Iezerul Mare, Iezerul Mic, Gropata, Iujbea Rãşinarului; primele 2 lacuri, alaturi de peisajele de exceptie, fac parte din rezervatia Iezerele Cindrelului.

Vegetatia, bogata in paduri de foioase si rasinoase si specii floristice de interes stiintific, precum si fondul cinegetic important intregesc activitatea turistica a statiunii si a imprejurimilor sale. Peisajele naturale deosebite sunt oferite si de traseele montane: Paltinis – Rasinari, peste dealul Valard; Paltinis – Sibiu, pe valea parului Steza; Paltinis – Vf. Cindrel; Paltinis – Cabana Fantanele, pe poteca Calea Studentilor.

Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede ca urmare a activitatii mai intense a maselor de aer nord-boreale si vestice.

Altitudinile de relief mai inalte (1800 – 2400m), suprafata de desfasurare a muntilor explica existenta unui climat montan, cu temperatura medie anuala cuprinsa intre 4 - 6°C la altitudini de peste 2000m si 7 - 10°C la altitudini de 1100 – 1200 m, cu o durata a stratului de zapada care oscileaza intre 170-180 zile pe culmi si intre 100-120 zile in statiune, cu vanturi destul de puternice, dar calde; fenomenul de producere a avalanselor este foarte rar, pe suprafete foarte reduse, doar la altitudini de peste 2000m.

Traseele montane reprezinta opţiunea turiştilor dornici de peisaje sãlbatice şi ascensiuni prin pãduri sau zone stancoase in Munţii Cibinului sau Munţii Sibiului, Munţii Cindrel.

A. Trasee de patrundere in masiv:

Traseul 1. RASINARI – PALTINIS

1a. RASINARI – CABANA CURMATURA STEZII – DEALUL VALARE – DEALUL POPLACA – SCHIT – PALTINIS

Durata: 4 ore 30 minute - 5 ore (1 ora cu autobuzul)

Marcaj: banda rosie

Observatie: traseu accesibil si iarna; sosea;

1b. RASINARI – VALEA STRAMBA – SAUA DADIRLAT – VALEA STEAZA – SCHIT –PALTINIS

Durata: 5 ore

Marcaj: banda rosie

Observatie: traseu neindicat iarna

1c. CABANA CURMATURA STEZII – VALEA STEAZA – SCHIT – PALTINIS

Durata: 3 ore jumate

Marcaj: banda rosie

Observatie: traseu accesibil si iarna

1d. VALEA STEAZA – SANTA – PALTINIS

Durata: 4 ore (1 ora cu masina)

Marcaj: banda rosie

Observatie: traseu accesibil si iarna

Preview document

Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 1
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 2
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 3
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 4
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 5
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 6
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 7
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 8
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 9
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 10
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 11
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 12
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 13
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 14
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 15
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 16
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 17
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 18
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 19
Determinarea Gradului de Atractivitate a Stațiunii Păltiniș - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Determinarea Gradului de Atractivitate a Statiunii Paltinis.doc

Alții au mai descărcat și

Stațiunea balneo-climaterică Băile Herculane

Capitolul I “Consideratii generale” 1.1 Pozitia geografica Statiunea Baile Herculane este situata in sud-vestul Romaniei (judetul Caras-Severin),...

Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Stațiunea Montană Păltiniș

INTRODUCERE Lucrarea de faţă işi propune să prezinte potenţialul turistic şi oferta turistică a Staţiunii Păltiniş din judeţul Sibiu. Prezenta...

Analiza Activității Stațiunii Montane Păltiniș din România în Comparație cu Stațiunea Montană Mariazeller din Austria

Capitolul I Consideraţii generale Prezenta lucrare şi-a propus să realizeze comparaţia dintre staţiunea montană situată la cea mai mare...

Posibiliăți de Dezvoltare a Turismului în Stațiunea Durău

Capitolul 1. Consideraţii generale În România, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare datorită potenţialului oferit...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Serviciile în Turism

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice...

Te-ar putea interesa și

Păltiniș

Asezare: Statiune de odihna si tratament cu sezon permanent de importanta nationala. Este situata in centrul Romaniei (judetul Sibiu), pe coasta de...

Ai nevoie de altceva?