Determinarea gradului de atractivitate a stațiunii turistice Bușteni

CAPITOLUL I. Prezentarea generala a statiunii Busteni

Busteni este o statiune balneoclimaterica, de interes general, permanenta, in judetul Prahova la o altitudine de 880 – 920 m.

Asezare: Statiune balneoclimaterica in nord – vestul judetului Prahova, la poalele muntilor Bucegi, asezata pe valea Prahovei si dezvoltata in mod deosebit, pe partea dreapta a raului.

Cai de acces:

- Cu mijloace rutiere: pe DN1 ( E 60: Constanta – Bucuresti – Brasov – Cluj – Bors ), la 131 km de Bucuresti si 40 km de Brasov;

- Cu trenul: pe magistrala Bucuresti – Brasov la statia Busteni. Este o importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cu centrul, nordul, sau nord – vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud – estul Europei cu Occidentul.

- Aeroportul international Otopeni se afla la 111 km, iar cel national de la baneasa la 124 km.

Scurt istoric si Atestare documentara: Primele case ale asezarii au aparut in jurul anului 1800, la confluenta Vaii Cerbului cu Valea Prahovei, pe locul denumit “ La Busteni”. Ea a fost declarata oras in anul 1946, iar astazi include si localitatea Poiana Tapului.

CAPITOLUL II. Potentialul turistic al statiunii

- Resurse turistice naturale

- Relief: principalele inaltimi depasesc frecvent 17000 – 2000 m, fiind reprezentate de:

- Muntii Baiului – vf. Baiului ( 1826 m ), vf. Baiuli Mare ( 1895 m ),

- Muntii Bucegi – Muntele Obarsia ( 2005 m ),

- Piciorul Babelor cu vf. Baba Mare (2292 m ),

- Muntele Cocora (2169 m ), Muntele Laptici ( 2180 m ), Piatra Arsa ( 2101 m ), vf. Jepii Mari (2071 m ).

Toate aceste inaltimi include roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte, dominat de abrubturi, chei ( Ialomitei, Zanoagei ), pesteri ( Ialomitei ), etc. Culmile montane secundare, care se gasesc in apropierea statiunii, au altitudini mai reduse ( 1450 – 18000 m ), si ofera un peisaj mai uniform, chiar monoton.

- Clima: Climatul general este temperat continental cu influente mai reci si umede; climatul predominant este cel alpin dee culoar montan tonic - stimulent. Acesta se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, de interes pentru dezvoltarea turismului:

- Durata de stralucire a soarelui de 1900 ore in medie pe an;

- Temperature medie multi – anuala de (-4) – (-5) C la inaltimi inalte, iar in statiune 6 C;

- Numarul mediu al zilelelor cu ninsoare este de 200 pentru vf. Omu ( 2507 m ) si de 80 in statiune; grosimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30 – 40 cm in prima decada a lunii februarie, iar durata stratului de zapada oscileaza intre 120 – 140 zile pe culmile montane din apropierea statiunii, iar in statiune de 90 – 100 zile;

- Vanturile relative puternice la altitudinile de peste 1700m;

- Fenomenul de producere a avalanselor este frecvent pe anumite areale din apropierea statiunii; astfel, se produc avalanse sub vf. Costila, Obarsia, Morarului, Barna Mare si Barna Mica de pe Caraiman, pe versantii Vaii Cerbului, in bazinul superioare al Urlatoarei, Jepilor, toate din Muntii Bucegi; in Muntii Baiului pantele prelungi ale culmilor secundare nu favorizeaza producerea lor.

- Hidrografie: Izvoare cu apa minerala, clorurata, iodurata, bicarbonate, sodica, calcica, magneziana, hipotona ( fond balnear de rezerva ).

- Vegetatie, flora, fauna: Atractivitatea statiunii este oferita de si de prezenta unei vegetatii deosebit de interesante in Masivul Bucegi, cuprinzand numeroase specii rare si ocrotite ( cum ar fi floarea de colt, garofita, piciorul cocosului de munte, iederea alba, smardarul, sau rhododendronul, laricea, etc ). Alternanata padurilor de conifere sau foioase cu pajisti inflorite, regasita pe traseele montane, confera peisajului un farmec deosebit.

Din cauza vanatorilor fauna din zona a scazut considerabil, printre speciile de animale actuale numarandu – se: ursi, lupi, cerbi, caprioare, mistreti, vulpi, rasi, veverite si capre negre; pasari precum: pitigoi, cocosi de munte, pupeze, cuci; reptile: vipera comuna, salamandra si soparla de munte.