Determinarea gradului de atractivitate al stațiunii turistice Predeal

CAP. I. PREZENTAREA GENERALĂ A STAŢIUNII

Aşezare geografică

Predealul este aşezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu acelaşi nume din Carpaţii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai importantă trecătoare între Muntenia şi Transilvania, în acelaşi timp una din legaturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, şi Bucureşti, capitala României. Prin Predeal trece Drumul Naţional DN1 şi o cale ferată electrificată pe două sensuri.

Oraşul este delimitat de 5 masive: Postăvarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului şi Fetifoi.

În trecut, Predeal a fost localitatea de frontieră cu Imperiul Austro-Ungar, clădirea postului de grăniceri existând şi astăzi. În anul 1916 a primului Război Mondial s-au desfăşurat lupte grele în acestă zonă.

Latitudine nordică: 45º 30'

Longitudine estică: 25º 26'

Clima: continental-moderată

Suprafaţă: 58,4 Km²

Populaţie: 5642

Religie: 92,5% ortodoxă, 4,5% romano-catolici

Localităţi componente:

• Predeal

• Pârâul Rece

• Timişul de Jos

• Timişul de Sus

Căi de acces:

Staţiunea se află pe o axă de circulaţie feroviară şi rutieră extrem de importantă care uneşte Bucureştiul cu Braşovul peste Pasul Predeal (1032 m); se găseşte la o distanţă de 140 km pe calea ferată faţă de Bucureşti, şi la 144 km de acelaşi oraş pe DN1 (E60), la 26 km şi, respectiv, 24 km de Braşov, la 81 km de Ploieşti, la 11 km de Buşteni şi 19 de Sinaia.

Aeroportul internaţional Otopeni se află la 123 km, iar cel naţional, de la Băneasa, la 136 km. Distanţa faţă de Bucureşti este de 143 km. Cel mai apropiat punct de frontieră se află la Giurgiu, la 207 km (rutier şi feroviar).

Istoric

- Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a oraşului Comarnic), care cuprindea tot ţinutul de pe valea superioară a Prahovei. Până în anul 1833 comuna Podul Neagului şi-a avut reşedinţa la Podul Neagului, iar din 1833 la Buşteni.

- La 31 mai 1874 a fost semnată la Bucureşti convenţia dintre România şi Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploieşti-Braşov, cu joncţiunea la punctul Predeal.

- Aşezarea Predeal s-a format prin construcţia şi darea în folosinţă a liniei ferate şi a gării de la frontiera dintre România şi Austro-Ungaria, Gara Predeal.

- În 1880 Predealul a devenit sat în cadrul comunei Podul Neagului.

- În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncţiunea liniei ferate Ploieşti-Predeal-Timişu de Sus-Braşov.

- Pe 7 mai 1885 Predealul, Azuga, Buştenii şi Poiana Ţapului s-au desprins de comuna Podul Neagului-Comarnic şi au format o singură comună sub numele de Predeal.

- În anul 1908 Buştenii şi Poiana Ţapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins şi Azuga, Predealul devenind comună autonomă.

- Parohia ortodoxă din Predeal a fost înfiinţată în anul 1926.

- În anul 1930 Predealul număra 596 locuitori.

Urmele istorice ale acestei aşezări sunt pe cât de sporadice, pe atât de îndepărtate în timp. Că a existat aici o străveche aşezare preistorică nu poate fi negat, deşi s-au făcut mai puţine lucrări arheologice decât în alte zone istorice. Puţinele săpături au confirmat la sfârşitul veacului trecut existenţa, în zona Predealului, a unui depozit de bronz datând din neolitic (1200-800 î.Hr.), compus din coliere masive, o sabie frumos meşteşugită şi un topor cu tortiţă şi gură îmbucătoare. Coincidenţa acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat între altele 26 de topoare din bronz) permite să credem că această zonă a Văii Prahovei era populată în neolitic. Absenţa urmelor de arheologie romană presupune că legiunile romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferând Valea Teleajenului şi pasul de la Tabla Butii, în trecerea lor spre Transilvania.

Şoseluirea drumului Ploieşti-Predeal în anul 1846 a contribuit la popularea, mai ales cu grăniceri şi vameşi, în special a zonei de nord a schitului (fondat în anul 1774). Intrând în circuitul de interes naţional, oraşul Predeal creează la 1870, într-un local situat la răspântia drumului Joita, primul oficiu poştal, la numai 16 ani după ce s-au introdus mărcile poştale pentru francarea corespondenţei.

Darea în folosinţă a căii ferate Ploieşti-Predeal, în 1879, şi construirea staţiei de călători aduce Predealului un mult mai mare prestigiu. Noua împropietărire din 1881 duce la sporirea numărului de gospodării, populându-se mai ales zona de nord a oraşului Predeal, la Malul Ursului, apoi către Valea Joitei, poalele Clăbucetului Taurului, Susaiului şi Cioplei cu pante mai însorite. Data de 10 iunie 1879 marchează apariţia primei maşini cu aburi care a circulat între Ploieşti şi Predeal.