Determinarea Intentiilor de Cumparare cu Ajutorul Chestionarului - Studiu de Caz

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Determinarea Intentiilor de Cumparare cu Ajutorul Chestionarului - Studiu de Caz.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 109 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Grigorut Cornel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Introducere 1
CAPITOLUL I ACTIVITĂŢILE SPECIFICE STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ
1.1. Capacităţile de cazare în industria hotelieră, conţinut şi clasificare 3
1.2. Funcţiunile structurilor de primire turistică 8
1.3 Piaţa serviciilor hoteliere 9
1.4 Activitatea specifică structurilor de primire turistică 19
CAPITOLUL II IMPORTANŢA CERCETĂRILOR DE MARKETING
2.1 Domeniile cercetării de marketing în turism 27
2.2 Cercetarea intenţiilor de cumpărare cu ajutorul chestionarului 31
2.2.1 Chestionarul 31
2.2.2 Tipuri de întrebări 34
2.2.3 Calitatea întrebărilor 38
2.3 Stabilirea dimensiunilor eşantionului şi alegerea metodei de eşantionare 41
CAPITOLUL III STUDIEREA CERERII TURISTICE. STUDIU DE CAZ: HOTEL “EDMOND” EFORIE SUD
3.1. Mediul de marketing 44
3.2 Oferta hotelieră 47
3.2.1 Servicii hoteliere oferite 53
3.2.2 Analiza de marketing 57
3.3 Piaţa specifică activităţilor de hotel 58
3.4 Situaţia economico financiară a unităţii hoteliere 64
3.5 Analiza SWOT 67
CAPITOLUL IV DETERMINAREA INTENŢIILOR DE CUMPĂRARE A SERVICIILOR TURISTICE. STUDIU DE CAZ: HOTEL EDMOND EFORIE SUD
4.1 Metodologia cercetării 70
4.2 Stabilirea dimensiunilor eşantionului şi alegerea metodei de eşantionare 72
4.3 Stabilirea perioadei de desfăşurare a cererii 74
4.4 Interpretarea rezultatelor chestionarului 75
4.5 Propuneri de îmbunătăţire a rezultatelor cercetării 83
Concluzii 103
Bibliografie 105
ANEXE 107

Extras din document

INTRODUCERE

Ca un domeniu relativ nou de cercetare, turismul prezintă o complexitate în continuă creştere, în plan economic sintetizând rezultatele unui mare număr de activităţi, iar în plan psiho-social constituindu-se ca modalitate superioară de organizare a timpului liber, în care se recuperează energiile cheltuite în procesul muncii de orice fel, dar are loc, în mod intrinsec, şi dezvoltarea personalităţii umane, sporirea capacităţii sale creative.

Acest domeniu - turismul - antrenează un circuit greu de măsurat de valori şi valori de întrebuinţare, valorifică superior patrimoniul natural şi antropic al unei ţări, îmbogăţindu-le continuu, satisfăcând multiple motivaţii umane.

Ca fenomen continuu, turismul s-a născut dintr-o necesitate şi a căpătat amploare pe măsură ce mijloacele de transport au evoluat, consumul de energie psihică şi nervoasă a crescut, iar mediul urban la îndepărtat pe om din mijlocul naturii, singura în stare să-l purifice şi să-i redea forţele cheltuite.

Astfel, turismul, a reuşit să se impună rapid în viaţa socială şi economică din a doua jumătate a secolului nostru printr-o dezvoltare spectaculoasă.

Economia de piaţă, impune agenţilor economici schimbarea mecanismului de elaborare a produsului turistic, mai precis determinarea cu exactitate a cererii reale de vacanţe, apoi pe baza analizelor privind capacitatea de absorbţie a pieţei să întreprindă măsuri organizatorice necesare în vederea conceperii şi comercializării produsului turistic. Aceasta justifică implementarea conceptului de marketing în turism.

Aplicarea marketingului conferă unităţilor economice următoarele trăsături: „receptivitate faţă de cerinţele societăţii, ale pieţei; cunoaşterea riguroasă şi chiar anticiparea acestor cerinţe; o înaltă flexibilitate, respectiv capacitate de adaptare a activităţii la cerinţele de consum; inventivitate, sprit creator, preocupări permanente pentru înnoire şi modernizare; viziune largă, unitară asupra ansamblului de activităţi care alcătuiesc ciclul economic al bunurilor şi serviciilor, eficienţă maximă, ca urmare a orientării efective a activităţii către neviole de consum, către cerinţele pieţei”.

Pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizaţie şi frumuseţe al societăţii, facilitează schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod egal la formarea intelectuală a indivizilor şi la formarea relaţiilor interstatale.

Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor a progresului economic, cu largi şi pozitive implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Astfel prin faptul că acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic (intern şi internaţional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural-istoric, de mare atracţie, şi a unora din realizările contemporane în domeniile construcţiilor şi artei, turismul se constituie într-un factor dinamizator al sistemului economic şi social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice, într-un factor de optimizare a structurii economiei locale.

Turismul, din punct de vedere economic, este un consumator de bunuri şi beneficiar de servicii. Din mijloacele financiare realizate prin acest consum, o parte revin factorilor generatori direcţi din economia turistică, ca venituri, o altă parte intră în bugetul statului sub forma impozitelor şi taxelor, iar o a treia parte este transmisă diverselor ramuri ale economiei pentru prestaţiile anterioare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Determinarea Intentiilor de Cumparare cu Ajutorul Chestionarului - Studiu de Caz.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL