Dezvoltarea Durabila a Turismului in Statiunea Montana Paltinis

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Dezvoltarea Durabila a Turismului in Statiunea Montana Paltinis.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 48 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

CAPITOLUL I
POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII MONTANE PĂLTINIŞ
1.1. Localizare şi căi de acces pag. 4
1.2. Relieful şi alcătuirea geologică pag. 5
1.3. Condiţii climatice favorabile turismului pag. 6
1.4. Hidrografia zonei pag. 9
1.5. Vegetaţia şi fauna pag.10
1.6. Arii naturale protejate pag.11
1.7. Factori naturali terapeutici pag.13
1.8. Scurt istoric al staţiunii pag.13
CAPITOLUL II
BAZA DE CAZARE,INFRASTRUCTURA ŞI FORME DE TURISM
2.1. Baza de cazare pag.15
2.2.Forme de turism practicate pag.16
2.3.Analiza indicatorilor turistici pag.17
2.3.1. Analiza privind nr.de locuri existente de cazare pag.17
2.3.2.Analiza capacitaţii de cazare în funcţiune în perioada 2005-2008 pag.20
CAPITOLUL III
CIRCULAŢIA TURISTICĂ ŞI STRATEGII DE DEZVOLTARE
3.1. Analiza numărului de sosiri mii turişti în zonă pag.23
3.2. Analiza numărului de înnoptări mii turişti în perioada 2005 – 2008* pag.25
3.3. Obiective turistice pag.27
3.4. Strategii de dezvoltare pag.29
3.4.1. Amenajarea pentru drumeţie pag.29
3.4.2. Elemente recreative pag.30
3.4.3. Servici de informare pag.31
CAPITOLUL IV
DEZVOLTAREA DURABILĂ A STAŢIUNII PĂLTINIŞ
4.1. Dezvoltarea durabilă a staţiunii pag.33
4.2. Analiza SWOT pag.34
4.2.1. Puncte tari pag.34
4.2.2. Puncte slabe pag.34
4.2.3. Oportunităţi pag.35
4.2.4. Riscuri/Ameninţări pag.36
Concluzii pag.38
BIBLIOGRAFIE pag.39
Anexa pag.40

Extras din document

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă işi propune să prezinte potenţialul turistic şi oferta turistică a Staţiunii Păltiniş din judeţul Sibiu.

Prezenta lucrare este structurata în patru capitole şi concluzii şi propuneri şi abordeaza cele mai importante aspecte în ceea ce priveste practicarea turismului montan în Staţiunea Păltiniş,din judetul Sibiu.

Păltinişul este o binecunoscuta staţiune climaterică şi de vacanţă, situată pe panta nord-estică a Munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali) reunind sub numele său două superlative: staţiunea situată la cea mai înaltă altitudine din ţară (1450 m) şi prima staţiune montană din România (1894).

Un fenomen meteorologic frecvent întilnit la Păltiniş este inversiunea temperaturii.În astfel de zile dincolo de marea de nori aflată în depresiune pot fi vazute vârfurile Munţilor Făgăraş spre est, ale Munţilor Rodnei spre nord-est, iar spre nord-vest ale Munţilor Apuseni.Fără îndoială, această unică panoramă asupra întregii regiuni vă va fermeca. Iarna, Masivul Cindrel, prin morfologia sa (culmi domoale şi platouri), oferă condiţii excelente pentru practicarea schiului de fond şi de tură.

Se poate beneficia aici de o oferta variată, care cuprinde schiul alpin clasic, dar şi practicarea de activităţi sportive la moda, precum snowboarding-ul. Pentru schiul de fond se folosesc mai multe trasee omologate de forurile de specialitate.

Păltinişul poate fi tratat şi ca loc ideal pentru congrese şi seminarii. Acestea se pot ţine în nenumăratele hoteluri din cadrul staţiunii.

Staţiunea Păltiniş ofera o varietate mare de posibilităţi de petrecere a timpului liber,de recreere,de practicare a unor forme de turism,de vanatoare în perioadele respective.

Aceasta rămâne printre cele mai de interes staţiuni din ţară.

CAP. I - POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII MONTANE PĂLTINIŞ

1.1. Localizare şi căi de acces

Aşezată pe flancul nord-estic al Munţilor Cibin (Cindrel) la latitudinea de 1.442 m la o distanţă de 30 de km de oraşul Sibiu, staţiunea Păltiniş este una dintre cele mai pitoreşti şi mai frumoase localităţi din sudul Ardealului.

Este situată la intersecţia meridianului de 25 33 12 longitudine estică cu paralela 45 35 42 latitudine nordică.

Accesul în staţiune se realizează prin următoarele căi de acces:

feroviare: gara Sibiu pe linia Bucureşti – Brasov – Arad, apoi cu autobuzul până in staţiune.

auto: DN 1 Oradea, DN 7 (E15 A) de la Bucureşti la Sibiu, apoi drum local (DJ 106 A) prin comuna Raşinari până in staţiune;

aeriene: curse TAROM pe linia Bucureşti – Sibiu, apoi cu autobuzul până în staţiune.

Staţiune de odihnă şi tratament cu sezon permanent de importanţa naţională. Este cea mai veche staţiune din România şi se află la cea mai înalta altitudine din ţară.

Staţiunea este accesibilă dinspre Sibiu, situată pe E1 (Halmeu – Satu Mare – Cluj-Napoca – Piteşti) si E68 (Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Braşov), la 32 km de un drum judeţean modernizat. Faţă de Bucureşti se află la o distanţă de 310 km (pe E70 şi E81).

Municipiul Sibiu are în acelaşi timp şi staţia CFR cea mai apropiată care deserveşte staţiunea, situate pe magistrala Bucureşti – Rm. Valcea – Sibiu – Deva (sau Cluj), care poate face legatură cu punctele de frontieră Giurgiu,în sud, şi Curtici sau Episcopia Bihor în vest şi nord-vest. Aeroportul Sibiu asigură o cale rapidă de acces dinspre capitală.

www.turist info.ro

www.iturism.ro

1.2.Relieful şi alcătuirea geologică

Staţiunea se găseste la poalele Munţilor Cindrel, la o altitudine medie de 1400m. Muntii Cindrel sunt reprezentaţi în apropierea localitaţii de culmile montane: vf Oncesti (1713 m), Culmea Păltiniş (1410 m), Culmea Poplaca (1447 m), de origine cristalină. În fata staţiunii, despărţite prin valea râului Daneasa, afluent al Râului Mare, se desfaşoara culmile secundare ale Muntelui Batrâna (1911 m) şi larga poiană a stânei Găujoara. Un element deosebit este dat de prezenţa reliefului glaciar de pe versantul nordic al culmii Serbota – Frumoasa – Cindrel, unde există 4 lacuri glaciare

Munţii, care ocupă 30% din suprafaţa judeţului, aparţin Carpatilor Meridionali şi sunt reprezentaţi prin masivele Fagaraş, Cindrel şi Lotru. Deşi au o alcătuire geologică asemănătoare, aceşti munţi prezintă totuşi deosebiri morfologice şi peisagistice.

Versantul nordic al Muntilor Făgăraş ,este situat în sudul judeţului Sibiu şi reprezintă cea mai înaltă treaptă de relief.Din punct de vedere geologic, sunt alcătuiţi, în cea mai mare parte, din şisturi cristaline Au altitudini mari care depăşesc 2500m, cum sunt: Negoiu (2535m), şi Vânătoarea lui Buteanu (2508m).

Munţii Cindrel ocupă o suprafaţă de 900 km², sunt delimitaţi de văile Frumoasa, Sebeş, Sadu, depresiunile Sibiu şi Salişte şi de Podişul Secaşului.Sunt formaţi dintr-o culme principala în partea de sud-vest, unde se întâlnesc vârfuri înalte de peste 2000m – Cindrel (2244m), Serbota (2006m), Frumoasa (2160m) Munţii Lotrului aparţin judeţului Sibiu numai prin extremitatea lor nordică Culmea Stefleşti este în general joasă (1700-1800m), fiind dominată de câteva vârfuri de peste 2000m: Serpu (2144m), Stefleşti (2285m)

Depresiunile ocupă aproximativ 20% din suprafaţa judeţului, unitate reprezentată prin depresiunile Făgăraşului, Sibiului, Saliştei şi Apoldului.

Depresiunea Făgăraşului este situată între Munţii Făgăraş şi Podişul Hârtibaciului; este străbătută de râul Olt.Depresiunea Sibiului , situată între Munţii Cindrel şi Podişul Hârtibaciului este străbătută de râul Cibin.Depresiunea Saliştei este o unitate restrânsă ca spaţiu, situată în continuarea Depresiunii Sibiului, în nord-vestul acesteia, de care se leaga prin Cheiţa Orlatului.

www.viaromania.eu

www.wikipedia.org

Depresiunea Saliştei este cea mai mică dintre depresiunile de contact; este străbătută de Pârâul Negru.Depresiunea Apoldului (sau Secaşului) este o depresiune intracolinară situată în continuarea Depresiunii Saliştei şi străbătută de pârâul Secaş ( afluent al Mureşului)

Podişurile cu relief deluros reprezintă unitatea de relief cea mai întinsa din cadrul judeţului, cuprinzând aproape 50% din suprafaţa acestuia Podişul Hârtibaciului ocupă partea centrală, nord-estică şi estică a judeţului, fiind străbătut de râul Hârtibaciu.Se întinde între Târnava Mare(la nord), Visa(la vest şi la sud)şi Valea Oltului.Dealurile din cadrul acestei unităţi au înălţimi cuprise între 500-700m.Podişul Secaşelor este situat în nord-vestul judeţului, între valea Visei şi depresiunea Apoldului.

Dealurile ating aici 500 m înăltime, iar ca elemente caracteristice ale reliefului sunt cuestele Podişul Târnavelor (sau Dealurile Mediaşului) ocupă extremitatea nordică şi nord-estică a judeţului întinzându-se în bazinul Târnavei Mari şi Târnavei Mici

1.3. Condiţiile climatice favorabile turismului

Datorită poziţiei sale geografice, judeţul Sibiu are o climă continental- moderată, de nuanţă central- europeană

Temperaturile medii anuale oscilează între 9° C în Depresiunea Apoldului şi 0° C în zona munţilor înalţi.Pe creasta Munţilor Făgăraş, temperatura medie anuală este de- 2° C, pe când în depresiunile de contact aceasta atinge 8° C

Temperaturile medii ale lunii iulie au valori între 18° C în zona dealurilor şi depresiunilor şi 8° C în zona munţilor

Temperaturile medii ale lunii ianuarie au valori de -4° C in Depresiunea Făgăraş şi în valea Târnavei Mari şi între -6° C si -8° C în munţi ( pe vârfurile înalte ating chiar -10° C) Datorită poziţiei sale, Depresiunea Făgăraş are o aerisire mai slabă, ceea ce face ca pe fundul ei să se localizeze iarna aer rece, favorizând inversiunile termice

Temperaturile minime încep să se înregistreze încă din septembrie( ninge în munţi), menţinându-se până în mai.

Pomilor fructiferi şi viţei de vie, iar cele timpurii, de toamnă, aduc stricăciuni unora dintre culturile de legume şi zarzavaturi

www.scpaltinis.ro

www.nosfer.ro

În legătură cu variaţia temperaturii în cursul anului, trebuie analizat şi fenomenul îngheţului.Cunoaşterea acestui fenomen interesează îndeaproape agricultura.

Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie.Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, până în luna mai Îngheţurile târzii de primăvară sunt dăunătoare pomilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Durabila a Turismului in Statiunea Montana Paltinis.doc