Dezvoltarea regiunii Clisura Dunării

Prezentare generala

Descriere

Clisura Dunării (sârbă Banatska Klisura, Банатска Клисура) este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea este limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est.

Cele mai mari aşezări din Clisura Dunării sunt municipiul Orşova şi oraşul Moldova Nouă. Tot din Clisura Dunării fac parte şi comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa, Berzasca din judeţul Caraş-Severin, precum şi Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa şi Brezniţa-Ocol din judeţul Mehedinţi.

Regiunea este locuită de români şi de sârbi, unele localităţi având o majoritate sârbă. Aceştia sunt majoritari în Socol, Pojejena şi Sviniţa. Mai există şi o comunitate de cehi, mai ales în jurul localităţii Gârnic, mai precis în localitățile Bigăr și Eibenthal. Un număr important de germani putem întâlni si în Orșova.

Istoric, regiunea a aparţiunt Frontierei militare bănăţene şi era împărţită în sectorul "vlahilor" (români) şi cel al ilirilor (sârbi).

Istoric

Comunităţile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogăţiilor din zonă, dar şi însemnătăţii strategice. În localităţile riverane începând cu Baziaşul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea şi Liubcova au fost găsite urmele unor aşezări dacice.

Dovada cea mai certă sunt aşezarea dacică de la Berzasca şi o aşezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală.

Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune lângă localitatea Dubova unde există peştera Veterani, aceasta are o importanţă religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda şi o tradiţie precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul naţional al dacilor (Gino Lupi).

Relieful

Relieful Defileului “Portile de Fier” este rezultatul modelarii fluviului si a altor agenti de modelare sub influenta directa a structurii geologice si a rocilor. Pe stanga fluviului, ce corespunde sectorului romanesc al defileului, se succed dinspre amonte spre aval Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti, iar pe dreapta, in sectorul sarbesc, se succed Dobrianske Planica, la vest, si Miroc Planina, la est.

Defileul “Portile de Fier” este caracterizat de o alternanta a sectoarelor de bazinete depresionare cu sectoare inguste, diferentiate morfologic si structural. Formele de relief din sectorul de defileu prezinta o bogatie si varietate iesite din comun.

Relieful carstic evidentiaza forme de suprafata variate: chei, doline, uvale, lapiezuri, larg raspandite, indeosebi in platourile carstice Ciucarul Mare, Ciucarul Mic si Sfanta Elena, precum si in vaile afluente Dunarii – Berzasca, Mudavita Seaca s.a. Carstul de adancime este prezent prin numeroase pesteri si avene, dintre care se detaseaza pesterile Gaura cu Musca, Valea Polevii, Gaura Chindiei II etc.

Localitati si puncte de acces

ACCES. Toată clisura Dunării e mărginită de DN 57, o şosea cu două benzi. În prezent se lucrează la stabilizarea muntelui şi la refacerea carosabilului. De la Orşova (aflată la 25 de kilometri de Drobeta-Turnu-Severin) se poate ajunge în două feluri:

> cu autoturismul, de la Orsova (aproximativ 20 km de Drobeta Turnu-Severin) se merge pe drumul spre Moldova Noua. Trecem prin Ieselnita, Dubova. In total, aproape 25 km.

> cu vaporul din Orsova.

Comuna Pojejena, jud. Caras-Severin

Pojejena este situata în Clisura Dunarii pe malul stang, în amonte de Moldova-Noua cu 12 km. Distanta relativ scurta pana la centrul urban, a determinat manifestarea unei influiente ridicate a mediului urban asupra localitatii.

Geografic - comuna este situata pe malul stang al Dunarii, intre kilometru fluvial 1054 - 1062 inconjurata la nord de piemonturi ale caror inaltimi nu depasesc 300 de metri, altitudinea zonei osciland intre valorile de 110 - 130 m, fiind una din cele mai importante localitati din Clisura Dunarii.

Pojejena se afla la intersectia meridianului 21o - 37’22” longitudine estica cu paralela 44o 45’ latitudine nordica.

Suprafata vetrei satului (fata teren situat în extravilan) este de aproximativ 3,2 kmp. Satul aflandu-se la 695 de metri deasupra nivelului Marii Adriatice (sistem de referinta). În partea sud-estica se invecineaza cu satul Macesti, în parte nord-vestica cu satul Radimna, iar în partea vestica cu satul Susca. În cea mai mare parte, localitatea este neteda cu usoare ondulatii în partea de nord, ridicandu-se usor spre partea nord-estica. Versantul de sud al dealului şi cel de vest al dealului estic sunt acoperiti de eroziuni produse de torentii de primavara. La sud se evidentiaza “Balta Pojejenei”, creata dupa construirea barajului hidrotehnic de la “Portile de Fier I” în 1968, care a ajuns pana la marginea sudica a gradinilor.