Dezvoltarea Turismului in Romania

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Dezvoltarea Turismului in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 66 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marian I

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA
CAPITOLUL I Premisele dezvoltării turismului în România
CAPITOLUL II Organizarea turismului în România
CAPITOLUL III Economia României - cadru de manifestare a turismului
CAPITOLUL IV Baza tehnico-materială turistică
CAPITOLUL V Circulaţia turistică
CAPITOLUL VI Programele Autorităţii Naţionale a Turismului
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

CAPITOLUL I

CAPITOLUL I Premisele dezvoltării turismului în România

Vocaţia turistică a României este determinată de varietatea şi complexitatea reliefului, de bogăţia apelor de suprafaţă sau a celor subterane, de climatul continental de tranziţie, de vegetaţia şi fauna bogată şi variată, de istoria multimilenară a poporului român, de ospitalitatea oamenilor. De asemenea poziţia geografică a României asigură şi funcţia de turism de tranzit; teritoriul său este traversat de principalele drumuri ce realizează legătura între vestul şi nordul Europei cu sudul continentului, dar şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu.

România este o ţară carpato-danubiano-pontică, cele trei mari elemente naturale ale Europei îngemănându-se pe teritoriul României. Este ţară carpatică nu numai pentru că pe teritoriul său se desfăşoară 2/3 din suprafaţa acestui lanţ montan, ci şi pentru că relieful ţării (cu excepţia Dobrogei) este un rezultat al evoluţiei Carpaţilor; este ţară dunăreană deoarece 1075 de km (38%) din lungimea fluviului (inclusiv gura de vărsare) ce străbate Europa de la vest la est curge şi pe teritoriul României; este ţară pontică prin cei 247 km de litoral ai Mării Negre. Toate aceste elemente introduc o diversitate a resurselor turistice: de la crestele montane ale Carpaţilor la canalele pline de stuf, păsări şi peşti ai Deltei Dunării şi până la plajele cu nisip fin ale Mării Negre.

Dintre treptele de relief, munţii sunt cei care exercită o atracţie deosebită pentru turişti. În România munţii ocupă o suprafaţă de circa 66000 kmp, mai mult decât suprafaţa montană a Austriei. În Carpaţii româneşti se află cel mai lung lanţ vulcanic din Europa, cel mai lung defileu din Europa şi peste 11 000 peşteri (din care 145 cu valoare turistică de excepţie), numărul acestora fiind depăşit doar de cele din Franţa.

Hidrografia susţine şi ea în mod revelator vocaţia turistică a României. Cea mai mare parte a râurilor izvorăsc din Munţii Carpaţi şi se îndreaptă către graniţele ţării, debuşând în Dunăre. Atât râurile interioare cât şi Dunărea constituie atracţii turistice de primă mărime. Pe teritoriul României sunt şi peste 4000 de lacuri de origini diferite, multe dintre ele fiind incluse în circuitul turistic. În sud-estul României se găseşte Marea Neagră care joacă un rol important în turismul balnear din această parte a Europei. Reţelei hidrografice de suprafaţă i se adaugă cea subterană deosebit de bogată şi de valoroasă din punct de vedere turistic. În ţară se găsesc circa 3000 de izvoare minerale care au jucat rolul primordial în dezvoltarea turismului balnear de cură românesc.

Poziţionarea României pe paralela de 45° latitudine nordică determină un climat temperat iar poziţionarea în cadrul continentului determină tipul de tranziţie. Acest tip de climat - temperat de tranziţie - este favorabil turismului, permiţând o circulaţie turistică în tot timpul anului.

Strâns legată de relief şi climat este şi marea bogăţie şi diversitate a vegetaţiei şi faunei: stepă, silvostepă, pădure. O menţiune aparte merită Delta Dunării, ecosistem unic în Europa.

Vocaţia turistică derivă şi din aportul creator al poporului român, materializat în prezenţa numeroaselor vestigii ce atestă vechimea milenară a populaţiei în acest teritoriu şi nivelul ridicat de civilizaţie la care a ajuns în decursul diferitelor etape istorice. Între aceste vestigii pot fi enumerate: cetăţile dacice, castrele romane, cetăţile feudale, castelele şi bisericile feudale, muzeele, casele memoriale, monumentele de arhitectură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezvoltarea Turismului in Romania.doc