Diagnostic si Analiza Interculturala

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Diagnostic si Analiza Interculturala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Descrierea locaţiei

Am ales să amplasăm noul hotel, care aparţine de lanţul hotelier „Luxury” în Belgia, mai exact în capitala acesteia, Bruxellles. Hotelul se încadrează în categoria de 5*****. El dispune de un număr de 70 de camere cu toate dotările aferente categoriei sale şi 20 de angajaţi.

Bruxelles este capitala Belgiei şi deasemenea, neoficial, a Uniunii Europene. Situat la confluenţa culturilor germanică în nord şi romanică în sud şi jucând un rol important în Europa.

Bruxelles este un oraş cosmopolit, înfloritor din punct de vedere economic şi remarcabil pentru arhitectura sa, pentru multitudinea de muzee. Oraşul are o cultură variată, datorată în primul rând imigranţilor care au pătruns pe teritoriul ţării din fostele colonii Belgiene, din Africa de Sud, dar şi din Europa Centrală.

Motivaţia alegerii locaţiei

Un prim motiv care ne-a determinat să amplasăm hotelul în inima oraşului Bruxelles îl reprezintă faptul că este una dintre cele 3 capitale ale Uniunii Europene. Deasemenea ne-a atras şi dezvoltarea sa economică, turistică şi politică.

Dimensiunile Hofstede ale culturii naţionale

• distanţa faţă de putere: mare vs. mică;

• individualismvs. colectivism;

• feminitatevs. masculinitate;

• nivelul de evitare a incertitudinii: ridicat vs. Scăzut

• orientarea pe termen lung vs. scurt;

• indulgenţăvs. constrângere

Distanţa faţă de putere se raportează la modul în care este privită puterea în cadrul culturii respective.

În culturile care valorizează distanţa mare faţă de putere, inegalitatea are un caracter structural:

- folosirea puterii nu este eficient constrânsă de legitimitate sau de morală;

- calificările, veniturile, puterea şi statusul se susţin reciproc şi sunt valorizate împreună;

- organizaţia centralizează puterea în cât mai puţine mâini;

- între subordonat şi superior se păstrează/impune o distanţă considerabilă;

- managerilor li se acordă privilegii, iar şeful ideal este un autocrat binevoitor;

- relaţiile cu ”şefii” sunt frecvent încărcate emoţional;

În culturile care valorizează distanţa mică faţă de putere inegalitatea are un caracter convenţional:

- folosirea puterii este supusă legitimităţii şi criteriului bine vs. rău;

- calificările, veniturile, puterea şi statusul nu este necesar să fie valorizate împreună;

- organizaţiile sunt destul de descentralizate/ cu nr. scăzut de niveluri ierarhice şi de personal de supraveghere;

- distanţa dintre superiori şi subordonaţi tinde către minimum;

- sistemul ierarhic este doar o structură de inegalitate a rolurilor stabilită convenţional;

profesorul tratează elevul ca fiindu-i egal, iar elevii pot deveni mai independenţi faţă de profesori pe măsură ce avansează în studii.

Nivelul de individualism/colectivism se referă la măsura în care cultura încurajează fie individul, fie interesele de grup/ colective. Există culturicolectiviste, în care accentul se pune pe apartenenţa la grup, pe buna încadrare în echipă (ex. culturile orientale – Japonia, Hong Kong), iar opiniile şi interesele personale nu sunt valorizate, dar şi opusul acestora, culturiindividualiste (ex. SUA şi Marea Britanie) în care adevărul iese tocmai din confruntarea opiniilor.

Gradul de masculinitate/feminitate se stabileşte în funcţie de clişeele cu privire la cele două genuri: ambiţia, realizările/succesul, banii şi recompensele materiale caracterizează masculinitatea (ex. Australia, Italia), iar grija faţă de oameni (etica grijii sau a îngrijirii), calitatea vieţii şi a mediului se asociază feminităţii (ex. Olanda, Suedia). Organizaţiile din societatea de tip masculin cer rezultate şi recompensa este fiecăruia după prestaţie, pe când tipul feminin tinde spre recompensa fiecăruia după nevoi. Dacă luăm în considerare rolul locului de muncă din viaţa unei persoane, specificul cultural al muncii într-o societate de tip masculin tinde mai mult spre „a trăi pentru a munci”, în timp ce, în cea de tip feminin, acesta tinde spre „a munci pentru a trăi.

Atitudinea faţă de incertitudine se referă la măsura în care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte/necunoscute şi în funcţie de care se organizează prin construirea de instituţii, seturi de reguli şi protocoale, măsuri de siguranţă şi securitate prin care încearcă să reducă/să controleze situaţiile nestructurate/ambigue, sau, dimpotrivă, recurge la cât mai puţine astfel de măsuri sau le va relaxa/elimina pe cele existente.

Pragmatismul

Aceasta dimensiune nouă a fost adăugată în urma unui studiu făcut cu parteneri chinezi şi este legată strâns de învăţăturile lui Confucius. Ea măsoară gradul în care o societate îmbrăţişează sau nu valorile tradiţionale şi gândirea progresistă: în ce măsură o societate preferă o perspectivă pragmatică, orientată spre viitor, unui punct de vedere istoric convenţional pe termen scurt.

Fisiere in arhiva (1):

  • Diagnostic si Analiza Interculturala.docx