Direcții de dezvoltare a turismului în zona Rucăr Bran

INTRODUCERE

„Nu călătoresc pentru a ajunge undeva, ci pentru a pleca. Călătoresc de dragul de a călători. Marea aventură este să te pui în mișcare.”

(Robert Louis Stevenson)

Instrument de cunoaștere și autocunoaștere, turismul favorizează noi relații și schimburi interculturale, precum și educarea și promovarea valorilor. Prin forțele și fluxurile pe care le declanșează, conduce adeseori la degradarea peisajului și la poluare, la distrugerea tocmai a acelui cadru pe care turistul îl caută în calatoriile sale și care, prin calitățile lui, generează turismul. Astăzi, s-au conturat o serie de teorii și indicatori ai turismului durabil sau responsabil, însă se remarcă lipsa unei reflexii de referință în jurul căreia să se articuleze călătoriile are se doresc a fi respectuoase cu mediul, cu teritoriile utilizate și cu populațiile locale, cu toate implicațiile pe care aceasta le presupune.

Consumatorul devine un actor extrem de important prin trezirea conștiinței individuale în urma acțiunilor concertate care pot transforma turistul indiferent într-un călător eco, responsabil de actele sale. Puterea de a recunoaște toată această complexitate ar reprezenta un prim pas în direcția turismului durabil. A înțelege că turismul este compus dintr-o serie de relaționari sistemice și intercondiționate ce constituie un lanț de elemente, iar fiecare dintre acestea trebuie să fie gândite în mod responsabil și fără superficialitate, constituie de asemenea un pas înainte.

Plecând de la înțelegerea tuturor acestor conotații, s-a născut ideea acestui studiu ”Culoarul montan Bran-Rucăr”, însă care are o serie de semnificații comune și unitare în virtutea sustenabilității.

Lucrarea încearcă să analizeze amenajarea turistică a zonei Bran prin prezentarea potențialului turistic al zonei, a infrastructurii și prin analizarea elementelor care fac din această zonă o stațiune turistică foarte cautată atât de turiștii români cât și de cei străini.

Pe parcursul lucrării se pot observa atât aspecte pozitive ale zonei,precum potențialul uriaș pe care aceasta il prezintă,precum și aspecte negative,fie lipsa unor elemente de infrastructură (o problemă des întâlnită la nivel național,deci nu este o problema strict a zonei Bran), fie existența unor elemente de decor nespecifice zonei. Aici mă refer la vilele nou construite care nu se încadrează în peisajul de ansamblu al zonei dar și despre pierderea specificului arhitectural al zonei. Cu toate acestea, zona Bran este foarte aglomerată în perioada când turiștii vin pentru diferite motive.

Rucăr-Bran a cântărit greu în balanța istoriei, deși este atât de mic încât munții și dealurile din jurul său ar trebui să-l țină ferit de ochii lumii. Poartă între Munții Bucegi și Piatra Craiului,Branul este deopotrivă un loc de istorie și de legendă. Zona Rucăr-Bran se află la granița dintre ”Țara Bârsei” și ”Țara Făgărasului” și reprezintă un punct de legătură între Muntenia și Transilvania.

Un element caracteristic pentru arealul Culoarul Bran-Rucăr este faptul că se întinde pe suprafața a două județe, Brașov și Argeș, care în trecut au fost incluse în două regiuni istorice ale României suferind influențe diferite: Țara Românească și Transilvania. Din acest motiv este extrem de interesantă abordarea evolutivă în condiții geografice și de mediu asemănătoare. În ansamblu, atmosfera satelor risipite și izolate se integrează totalității și varietății elementelor naturale, creând acel cadru de “eliberare” necesar vacanței. Tot cauzele naturale stau și la baza dezvoltării turismului, căci în evoluția nivelului de trai un factor esențial a fost absența colectivizării în agricultură, fapt care a permis generarea de venituri, o parte regăsindu-se în dezvoltarea actuală a infrastructurii determinând creșterea rapidă a turismului rural.