Dubai

Capitolul I: Evolutia Dubaiului

Dubaiul este un oras construit pe baza unui comert liber, cu deschidere larga catre investitorii straini si catre afacerile prospere. In 1901 seicul Maktoum bin Hasher Al Maktoum a ridicat toate taxele din portul Dubai, facand din acesta un port liber. Astfel comerciantii din orasul iranian Lingah au fost incurajati sa se mute in golful Dubai-ului. Aceasta locatie avea sa fie fatala dezvoltarii timpurii a Dubai-ului, chair daca pana la inceperea celui de-al 2-lea razboi mondial populatia locala nu depasea 20000 de locuitori.

Dezvoltarea economica a Dubai-ului a inceput cu adevarat in 1950 atunci cand seicul Sheikh Rashid bin Saeed Al Maktoum a dragat golful din Dubai, marindu-i capacitatea si platind totodata un imprumut facut emirului din Kuweit. Seicul Rashid a fost fondatorul aeropotului si al primului hotel din Dubai, care a fost construit in 1959. Acesta a fost startul inceperii constructiei de mega – structuri, iar pana la finele deceniului populatia locala a ajuns la un numar de 120 000. Printre aceste structuri se numara si portul Rashid, port ce avea 5 terminale pentru cele mai mari containere din acea vreme.

Inca din 1960 seicii Zayed bin Sultan Al Nahyan, conducatorul Abu Dhabi-ului si Rashid bin Saeed Al Maktoum au visat la un stat federal in zona emiratelor arabe. In 1971 acest vis devine realitate cand Dubai, Abu Dhabi, Sharjah, Ajman, Umm Al Quwain, Fujairah si Ras Al Khaimah (in 1972) s-au unit formand Emiratele Arabe Unite.

Sub conducerea seicului Zayed, primul presedinte al emiratelor, emiratele arabe au trapuns topul celor mai bogate tari din lume cu un venit anual 17 000 de dolari pe cap de locuitor.

Dezvoltarea Dubaiului a fost grabita in cele din urma de descoperirea si exploatarea resureslor de petrol si titei din zona. Datorita cresterii pretului petrolului, la finele anilor `70, seicul Rashid a facut cea mai indrazneata mutare a sa: a decis sa construiasca un nou port, Jebel Ali. Acesta a fost gata in prima faza in 1983 si a avut 66 de terminale. In acelasi timp cu constructia portului, cel mai tanar fiu al seicului, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, a pus bazele docurilor uscate (dry docks) din Dubai. Pe langa aceasta lucrare, mostenitorul coroanei Dubai-ului din ziua de azi, mai detinea un centru de comert de 33 de etaje construit la inceputul anilor 1970. La inceput aceste 3 proiecte pareau ireale si neproductive din punct de vedere economic la acea vreme. Devenind zona libera, portul Jebel Ali a ajuns repede unul dintre cele mai mari porturi si in mod inevitabil cheia dezvoltarii Dubaiului. Celelalte 2 constructii, docurile si centrul de comert, si-au dovedit si ele succesul, contribuind in mod semnificativ la inflorirea Dubaiului. La preturile din ziua de astazi Jebel Ali valoreaza peste 9 bilioane $ si este de departe cel mai ambitios proiect care a existat in Dubai. Nici parcul de 5 bilioane $, Dubailand, nu se compara cu amploarea acestui proiect timpuriu. Cea mai „grea” piesa a mostenirii lasate de seicul Rasid in 1990 cand acesta a murit, fiilor sai a fost Jebel Ali. In perdioada in care seicul Rasid imbatranise si nu mai putea conduce emiratele acesta i-a numit pe cei 3 fii ai sai la conducere.

In tot acest timp dezvoltarea economica a Dubaiului trecea printro faza destul de dificila. La mijlocul anilor `80 excesele de la finele anilor `70 si-au facut simtite prezenta. O criza bancara minora ivita in acea perioada a dus la fuzionarea mai multor banci in una singura. Pretul petrolului era mult mai scazut ca in anii `70 pentru ca depindea direct de activitatea economica.

Pe 7 octombrie 1990 marele lider al Dubaiului moare, iar seicul Maktoum bin Rashid Al Maktoum,fiul sau cel mai mare ii urmeaza la conducere. Cresterea pretului petrolului a survenit odata cu inceperea primului razboi din golf si cu ocuparea Kuveit-ului de catre irachieni.

In 1995 generalul seic Mohammed bin Rashid Al Maktoum a fost ales drept printul coroanei Dubai-ului. In Iordania, la World Economic Summit, inaltimea sa a reflectat la numirea sa in functie reamintind de spusele fratelui sau cum ca el ar putea aleage intre o cale usoara si una dificila si ca el a ales-o constient pe cea dificila.

Pentru Dubai, aceasta a insemnat o viziune accelerata de transformare economica sub o conducere decisiva si autoritara. Seicul Mohammed stie exact ce vrea sa realizeze pentru Dubai si nu lasa nimic sa-i stea in cale.

Dar planurile sale de expansiune sunt întotdeauna legate de planul de afaceri si se bazeaza pe intoarcerea investitiilor. Viteza lui de exectutie este uimitoare, de exemplu, Orasul Internetului din Dubai este conceput la sfarsitul anului 1999, iar un an mai tarziu acesta isi deschide portile.

Succesul original al zonei libere Jebel Ali din drumul Dubaiului catre cel mai mare centru comercial a fost folosit ca model in dezvoltarea unei grup de orase de zona libera.

Sfarsitul anilor 90 au adus cladiri notabile Dubaiului si implicit locul acestuia pe harta. Cel mai inalt hotel de 7 setele din lume, Burj al Arab, a fost cel mai de succes. De asemenea, turnurile emiratelor detin suprematia in topul celor mai inalte cladiri comerciale din Europa si Orientul Mijlociu.

Seicul Mahommed s-a concentrat asupra facilitatilor si a cladirilor de talie modiala pentru a face din Dubai locatia perfecta pentru marile companii ale lumii.

In 1997, inaltimea sa a promovat dezvoltarea proprietatilor prin crearea unei companii publice numita Emaar Properties, companie care in ziua de astazi este cea mai mare din domeniu.

Emaar a inceput prin constructia a unui port maritim de agrement de 3.5km in spatele hotelurilor existente pe plaje. Acest port a fost conceput sa devina centrului noului Dubai, un oras crescut dintrun oras de 40 000 de rezidenti. Nakheel a devenit sinonim cu Palm Jumeirah, insula in forma de palmier care a obtinut faima internationala foarte repede.

Luna mai a anului 2002 va ramane in istoria Dubaiului ca fiind luna in care revolutia proprietatilor libere a inceput. Inainte de aceasta data doar UAE putea detine o proprietate, dar doar in baza unei arende.

Si in anii precendeti strainilor le-au fost inlesnite situatiile in care puteau cumpara proprietati, dar acest eveniment nu s-a bucurat de succes. Adoptia decretului prin care se puteau da in arenda proprietati stainilor a fost scanteia infloririi Dubaiului

Dubai-ul este acum orasul hotelurilor fara egal, orasul arhitecturilor remarcabile si gazda celor mai importante evenimentelor sortive si culturale.

Dubai reprezinta un caz unic de succes printre statele din Orientul Mijlociu si din lumea musulmana in general.

Dubaiul s-a dezvoltat pe citeva dimensiuni principale. Practic a identificat care sunt, oriunde pe glob, mecanismele care aduc cele mai mari venituri in prezent si le pot aduce inca ceva timp de acum inainte si a incercat s-o ia inaintea tuturor in aceste domenii. Acestea ar fi turismul, operatiunile financiare si cele comerciale, toate pe fondul asigurarii cadrului dezvoltarii durabile - infrastructura.

La o suprafata de 82.880 km patrati, Dubai are cel putin 25 de hoteluri de 5 stele, precum si singurul din lume de 7 stele. In timp ce multe state vestice si-au vindut serviciile turistice ieftin, pentru a atrage vizitatori (cum ar fi, in Europa, Grecia, Spania sau Turcia), Dubaiul s-a definit de la bun inceput drept o destinatie de lux si s-a adresat nu numai celor dispusi sa plateasca mult pentru o calitate a serviciilor pe masura, ci si, in mod aproape sfidator, snobilor doritori pur si simplu sa epateze, aruncind cu banii pe cele mai scumpe distractii.