Economia Turismului

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 140 în total
Cuvinte : 50838
Mărime: 505.53KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Livandovschi Roman
In acest raport sunt incluse toate temele ce cuprind economia turismului.

Extras din document

Raport 1: Turismul-activitate economico-socială.

1.1. Conceptele de „turism” şi „turist”.

1.1.1. Repere istorice a turismului.

1.1.2. Conceptul şi noţiuni fundamentale din turism.

1.2. Turismul şi dezvoltarea economico-socială.

1.2.1.Conexiuni macroeconomice ale turismului.

1.2.1.1. Impactul economic al turismului.

1.2.1.2. Turismul şi ocuparea forţei de muncă.

1.2.2. Semnificaţii socio-economice ale turismului.

1.1 Conceptele de „turism” şi „turist”.

1.1.1. Repere istorice a turismului.

1.1.2. Conceptul şi noţiuni fundamentale din turism.

1.1.1. Repere istorice a turismului.

O1. Caracteristica turismului în Epoca Antică.

O2. Caracteristica turismului în Evul Mediu.

O3. Caracteristica turismului în Epoca Modernă.

O4. Caracteristica turimului în Epoca Contemporană.

O5. Concluzie.

Cuvinte-cheie: turism, istorie, epocă, Evul Mediu, Epoca Modernă, dezvoltare, hotel, ghid.

O1. Caracteristica turismului în Epoca Antică.

Călătoria a început odată cu practica războaielor ţi a schimburilor care au împins oamenii dincolo de sfera de influenţă a grupului de influenţă a grupului social din care făceau parte. Se poate, deci, afirma că apariţia călătoriei poate fi localizată încă în comuna primitivă, atunci cînd, din necesităţile materiale, oamenii căutau la distanţă ceea ce nu puteau găsi în preajma locuinţei lor. Aceste călătorii nu puteau fi identificate cu călătoriile în scop turistic, dar ele au trezit dorinţa de deplasare şi curiozitatea oamenilor de a cunoaşte ceea ce se află dincolo de raza lor vizuală. Ca urmare, începînd de-abia din antichitate, se poate vorbi despre apariţia călătoria turistice.

Vechii greci doreau să înlesneacă şi să dobîndească siguranţă pentru vizitarea oraşelor îndepărtate, încheind contracte de vizite reciproce, prieteneşti, cu oamenii de aceeaşi ocupaţie, deci cu oamenii care se luptau cu greutăţi de aceeaşi natură- comercianţi cu comercianţi, persoane oficiale cu persoanele oficiale. Cel care pleca în străinătate se legitima cu bucata de sumbolon (simbol) de care dispunea, ceea ce echvala pentru el, într-o măsură oarecare, cu paşaportul şi cu viza de astăzi. Vizita prietenească se putea moşteni din tată în fiu.

În traficul de călători dintre statele greceşti au fost antrenate mase realtive de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte (Dodona şi Delfi, unde veneau peleriniii din toate părţile Greciei).

Evenimentele festive cu mare participare erau jocurile şi întrecerile sportive organizate la fiecare patru ani la Delfi, jocurile hipice din Nemea, Jocurile Isthmice organizate în Corinthh şi în special Jocurile Olimpice organizate în Olimpia. În legătură cu serbările olimpice întîlnim şi primele manifestări de „propagandă” şi de „organizare” a călătoriilor. Călătoriile erau efectuate cu galere cu vîsle, mai tîrziu au fost instalate pînzele, şi pe uscat, fară o infrastructură a drumurilor. De obicei ei călătoriau în grupuri, din cauza tîlharilor.

În Roma antică majoritatea călătoriilor scopuri comerciale, culturale şi militare. Sistemul social roman a dat posibilitatea unei pături înguste a societăţii nu numai să trăiască în lux, ci şi să călătorească pentru plăcere sau pentru îmbogăţirea cunoştinţelor. Dezvoltarea călătoriilor a fost sprijinită în mare măsură de construcţia de drumuri. Pe drumurile publice romane se desfăşura o circculaţie importantă a populaţiei încadrată în cîmpul muncii, militarilor, funcţionarilor administrativi şi comercianţii. Un flux mare îl constituea călătorii, în special în lunile calde de vară, spre staţiunile de pe litoral şi spre staţiunile balneare, spre oraşele mai îndepărtate ale Imperiului. Spre locurile mai importante de pe teritoriul Imperiului, spre Roma, considerată capitala civilizaţiei antice, se îndreptau călătorii care doreau să cunoască locurile respective sau să se închine curţii imperiale.

Pe vremea domniei împăratului Augustus, călătorii erau transportaţi spre ţinta călătoriei lor de poştalioane imperiale care circulau după un orar regulat. În oraşe stăteau la dispoziţia călătorilor hanuri mai mici şi prăvălii cu alimente care ofereau şi găzduire.

Deosebit de vie era circulaţia spre băile curative. Cultul băile era la Roma foarte dezvoltat, oraşul avînd 854 de băi populare şi 14 băi de lux. Mulţi bolnavi, precum şi cei care doreau să se odihnească, vizitau anual băile curative renumite de la Baiae, Puteoli, Cantibus şi Herculanum.

Asia Mică adaugă, de asemenea, patrimoniul turistic al Antichităţi numeroase şi inedite elemente. Avem în vedere cetăţile greceşti şi elenistice, înfloritoarele oraşe-porturi de pe tărmurile mărilor limitrofe, dar şi frumuseţile unui peisaj inedit, de o mare forţă atractivă, care au fost puncte turistice importante.

Egiptul faraonilor, cu construcţiile lor mortuale impunătoare, cu jubileele regale ce aveau loc la 3-4 ani în diferite oraşe, cu regatele maritime şi fluviale, la care, pe lingă competitori mai participau mii de privitori din diferete colţuri ale regatului.

În Orientul Mijlociu, trăsăturile definitorii ale acestei etape de dezvoltare a fenomenului turistic sunt date, în primul rînd, de orientarea cererii spre obiectivele şi activităţile de provenienţă antropică, fie ele construcţii impunătoare sau manifestări religioase, culturale sau sportive deosebite.

O2. Caracteristica turismului în Evul Mediu.

Etapa pseudo-turistică se suprapune Evului Mediu timpuriu şi mijlociu (pînă în epoca Renaşterii), cînd premisele atît de favorabile ale afirmării turismuuli în Antichitate se estompează din cauza fanatismului religios şi a circumstamţelor politice: fărîmiţarea domeniului feudal etc.

Deplasarea dintr-o regiune în altă regiune îmbracă în această perioadă forma predilectică a pelerinajului religios. Roma şi Ierusalimul, pentru creştini, Mecca şi Medina pentru musulmani; lhasa sau sanctuarele din India şi Indochina pentru budişti; muntele Fuji pentru japonezi etc., devin poli de gravitaţie regională spre care se îndreptau numeroşi oameni.

Altă cauză a deplasărilor în Evul Mediu este cea prilejuită de schimburile comerciale. Acum apar primele drumuri de-a lungul şi de-a latul Europei. Deosebit de cunoscută este activitatea desfăşurată de-a lungul „drumului mătăsii”, ce traversa Asia de la est la vest, cu ramificaţii spre Bizanţ şi centrul Europei. Circulaţia pelerinilor şi a comercianţilor a dus la edificarea unei dense reţele de hanuri localizate de-a lungul drumurilor comercialae.

Evident, călătoria, la începuturile ei, nu reprezenta o plăcere. Cărţile de călătorie de acum cîteva secole o demonstrează din plin. Unii autori consideră primul ghid turistic scris în 1130 de către călugărul francez Aimer Picaudu, era destinat să-i instruiască pe pelerini cum să ajungă la Santiago de Compostella urmînd un traseu cît mai uşin primejdios.

Primul ghid turistic apare în 1672 în Franţa, fiind elaborat de Saint Morice, ghid urmat după două secole , de cele editate în Anglia (Handbooks) sau germanis (Baedeker).

Preview document

Economia Turismului - Pagina 1
Economia Turismului - Pagina 2
Economia Turismului - Pagina 3
Economia Turismului - Pagina 4
Economia Turismului - Pagina 5
Economia Turismului - Pagina 6
Economia Turismului - Pagina 7
Economia Turismului - Pagina 8
Economia Turismului - Pagina 9
Economia Turismului - Pagina 10
Economia Turismului - Pagina 11
Economia Turismului - Pagina 12
Economia Turismului - Pagina 13
Economia Turismului - Pagina 14
Economia Turismului - Pagina 15
Economia Turismului - Pagina 16
Economia Turismului - Pagina 17
Economia Turismului - Pagina 18
Economia Turismului - Pagina 19
Economia Turismului - Pagina 20
Economia Turismului - Pagina 21
Economia Turismului - Pagina 22
Economia Turismului - Pagina 23
Economia Turismului - Pagina 24
Economia Turismului - Pagina 25
Economia Turismului - Pagina 26
Economia Turismului - Pagina 27
Economia Turismului - Pagina 28
Economia Turismului - Pagina 29
Economia Turismului - Pagina 30
Economia Turismului - Pagina 31
Economia Turismului - Pagina 32
Economia Turismului - Pagina 33
Economia Turismului - Pagina 34
Economia Turismului - Pagina 35
Economia Turismului - Pagina 36
Economia Turismului - Pagina 37
Economia Turismului - Pagina 38
Economia Turismului - Pagina 39
Economia Turismului - Pagina 40
Economia Turismului - Pagina 41
Economia Turismului - Pagina 42
Economia Turismului - Pagina 43
Economia Turismului - Pagina 44
Economia Turismului - Pagina 45
Economia Turismului - Pagina 46
Economia Turismului - Pagina 47
Economia Turismului - Pagina 48
Economia Turismului - Pagina 49
Economia Turismului - Pagina 50
Economia Turismului - Pagina 51
Economia Turismului - Pagina 52
Economia Turismului - Pagina 53
Economia Turismului - Pagina 54
Economia Turismului - Pagina 55
Economia Turismului - Pagina 56
Economia Turismului - Pagina 57
Economia Turismului - Pagina 58
Economia Turismului - Pagina 59
Economia Turismului - Pagina 60
Economia Turismului - Pagina 61
Economia Turismului - Pagina 62
Economia Turismului - Pagina 63
Economia Turismului - Pagina 64
Economia Turismului - Pagina 65
Economia Turismului - Pagina 66
Economia Turismului - Pagina 67
Economia Turismului - Pagina 68
Economia Turismului - Pagina 69
Economia Turismului - Pagina 70
Economia Turismului - Pagina 71
Economia Turismului - Pagina 72
Economia Turismului - Pagina 73
Economia Turismului - Pagina 74
Economia Turismului - Pagina 75
Economia Turismului - Pagina 76
Economia Turismului - Pagina 77
Economia Turismului - Pagina 78
Economia Turismului - Pagina 79
Economia Turismului - Pagina 80
Economia Turismului - Pagina 81
Economia Turismului - Pagina 82
Economia Turismului - Pagina 83
Economia Turismului - Pagina 84
Economia Turismului - Pagina 85
Economia Turismului - Pagina 86
Economia Turismului - Pagina 87
Economia Turismului - Pagina 88
Economia Turismului - Pagina 89
Economia Turismului - Pagina 90
Economia Turismului - Pagina 91
Economia Turismului - Pagina 92
Economia Turismului - Pagina 93
Economia Turismului - Pagina 94
Economia Turismului - Pagina 95
Economia Turismului - Pagina 96
Economia Turismului - Pagina 97
Economia Turismului - Pagina 98
Economia Turismului - Pagina 99
Economia Turismului - Pagina 100
Economia Turismului - Pagina 101
Economia Turismului - Pagina 102
Economia Turismului - Pagina 103
Economia Turismului - Pagina 104
Economia Turismului - Pagina 105
Economia Turismului - Pagina 106
Economia Turismului - Pagina 107
Economia Turismului - Pagina 108
Economia Turismului - Pagina 109
Economia Turismului - Pagina 110
Economia Turismului - Pagina 111
Economia Turismului - Pagina 112
Economia Turismului - Pagina 113
Economia Turismului - Pagina 114
Economia Turismului - Pagina 115
Economia Turismului - Pagina 116
Economia Turismului - Pagina 117
Economia Turismului - Pagina 118
Economia Turismului - Pagina 119
Economia Turismului - Pagina 120
Economia Turismului - Pagina 121
Economia Turismului - Pagina 122
Economia Turismului - Pagina 123
Economia Turismului - Pagina 124
Economia Turismului - Pagina 125
Economia Turismului - Pagina 126
Economia Turismului - Pagina 127
Economia Turismului - Pagina 128
Economia Turismului - Pagina 129
Economia Turismului - Pagina 130
Economia Turismului - Pagina 131
Economia Turismului - Pagina 132
Economia Turismului - Pagina 133
Economia Turismului - Pagina 134
Economia Turismului - Pagina 135
Economia Turismului - Pagina 136
Economia Turismului - Pagina 137
Economia Turismului - Pagina 138
Economia Turismului - Pagina 139
Economia Turismului - Pagina 140

Conținut arhivă zip

  • ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA.doc
  • Bibliografie.doc
  • Raport 111.doc
  • Raport 2.doc
  • Raport 3.doc
  • RAPORT 4.doc
  • Raport 5.doc
  • Raport 6.doc
  • Raport 8.doc
  • Raport 9.doc
  • tema 7toata..doc

Alții au mai descărcat și

Perspective de Integrare a Turismului Românesc în Plan European

CAPITOLUL I TURISMUL ÎN EUROPA – ORIENTARI SI TENDINTE 1.1. Factori de influenta în dezvoltarea turismului Turismul este influentat de o gama...

Rolul agențiilor de turism în promovarea serviciilor românești

Introducere „Orice pas al unei călătorii devine o aventură a cunoaşterii; la fiecare pas mori şi învingi de bucurie, ineditul te face să renaşti,...

Strategii de Atenuare a Sezonalitatii Produsului Turistic pe Exemplul Firmei SC Inter-Tour SRL Bacau

Motivaţie Această lucrare a fost realizată cu scopul de a prezenta un studiu al impactului influenţelor sezonalităţii asupra activităţii...

Tehnici și Tactici de Comunicare Utilizate de SC D and T Travel

Cap. 1 Tipologia tehnicilor şi Tactici de comunicare specifice în turism Elemente specifice ale comunicării în afaceri în economia informaţională:...

Posibilități de Dezvoltare a Turismului în Țara Maramureșului

INTRODUCERE Judeţul Maramureş, prin aşezarea lui geografică, dispune de condiţii naturale deosebite pentru dezvoltarea turismului. Pe lângă cadrul...

Analiza Turismului Cultural Religios in Zona Dobrogei

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA TURISMULUI CULTURAL RELIGIOS Termenul generic de “turism” inmanunchiaza gusturile si insusirile de a calatori, pedestru,...

Management de mediu - relația dintre turism și protecția mediului

Cap 1 MECANISME ŞI INSTRUMENTE PENTRU MANAGEMENTUL MEDIULUI NOŢIUNI INTRODUCTIVE Mediul este parte integrantă esenţială a oricărui proces de...

Turism Rural - Parcul Natural Muntii Maramuresului

PARCUL NATURAL Rezervaţia sau parcul natural este o suprafaţă de teren, mai mică sau mai mare, din teritoriul unui stat sau continent, ce conţine...

Te-ar putea interesa și

Impactul Globalizarii Serviciilor Turistice asupra Economiei Mondiale - Studiu de Caz

INTRODUCERE În contextul definirii prin analogie cu comerţul internaţional a unor concepte specifice turismului internaţional şi identificând...

Impactul Tehnologiilor Internet și a Procesului de Internaționalizare a Serviciilor Turistice Asupra Economiei Mondiale

I N T R O D U C E R E În contextul definirii prin analogie cu comerţul internaţional a unor concepte specifice turismului internaţional şi...

Raport la Economia Turismului

Tema1:Turismul – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ Subiectele: 1.1 Conceptele de „turism” şi „turist” 1.1.1 Repere istorice ale turismului 1.1.2...

Perspectivele dezvoltării turismului balnear - studiu de caz stațiunea Slănic Prahova

Introducere Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific perioadei contemporane, acesta s-a conturat la...

Economia Turismului

Desi considerat de cei mai multi dintre experti din domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat in a doua jumatate a...

Studiul principalelor forme de turism

Introducere IntroducereIntroducere Introducere Turismul reprezintă astăzi, datorită conținutului și rolului său, un sector distinct de activitate...

Politica de produs turisitic și soluții de creștere a eficienței produselor turistice

Introducere Industria turistică este un sector important al economiei locale, regionale şi mondiale , având implicaţii majore în dezvoltarea...

Studiul privind evoluția potențialului turistic în România după 1990

Introducere Lucrarea propune o analiză statistică a potențialului turistic din România după anul 1990 până în prezent, deoarece turismul a devenit...

Ai nevoie de altceva?