Economia turismului - monografia turistică a zonei Sovata

1. Prezentare generala

Situata la 490 de metri (1600 picioare) deasupra nivelului marii in zona impresionantelor paduri transilvanene, Sovata are unul dintre cele mai extraordinare lacuri heliotermale, numit Ursu. Apa acestuia nu este mai rece la adancime decat la suprafata, asa cum se intampla in cazul lacurilor obisnuite. Temperatura apei creste odata cu adancimea, astfel incat apa din adanc este mai calda decat cea de la suprafata! Apa lacului este sarata si impreuna cu namolul sapropelic este deosebit de eficienta in tratarea afectiunilor ginecologice, a reumatismului si a afectiunilor nervoase periferice. Datorita hotelurilor moderne si echipamentelor de ultima ora precum si datorita stimulatorului climat subalpin uscat un sejur la Sovata va fi extrem de placut! ( .)

1.1 Localizarea:

Oraș aflat pe cursul superior al râului Târnava Mică, în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Târgu Mureș (reședința Județului Mureș). Se poate ajunge cu mașina pe DN13ABălăușeri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid. Se învecinează la nord cu dealul Cireșelu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Bicheș de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vârful Saca de 1777 m.

1.2 Relaţii în teritoriu

Localitatea Sovata, una dintre cele mai renumite staţiuni balneoclimaterice din România, este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei, în extremitatea estică a judeţului Mureş. Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării prin drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, respectiv DN 13A şi DJ 153, drum ce realizează legătura Sovata–Eremitu–Reghin.

1.3 Date climatice

Trăsăturile climatice ale zonei sunt o consecinţă a poziţiei sale în centrul Transilvaniei, fapt care încadrează acest teritoriu în subprovincia climatic temperat-continental moderată, definită de circulaţia şi caracterul maselor de aer din Vest şi Nord-Vest.

Staţiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) si ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C), temperatura medie anuală fiind de 7,5 °C. Numărul zilelor de vară oscilează între 60 – 85. Zilele tropicale sunt puţine, astfel că abia se însumează 18 zile din cursul unui an. Din cifra menţionată 6 zile revin exclusiv lunii august. Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de 127. Numărul cel mai mare de zile cu îngheţ aparţine lunii februarie.

Precipitaţiile – cantitatea medie multianuală de precipitaţii atmosferice se situează în jurul valorii de 750 mm, cu valori maxime în perioada aprilie- iulie. Cantităţile medii din luna iulie se încadrează între 80-180 mm, iar în luna ianuarie între 30-50 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este de 130, iar cel de zile cu strat de zăpadă de 70.

Regimul eolian este moderat, cu viteza medie de 10 m/s. Anual se înregistrează 113 zile cu vânt, dar numai 9 zile în care viteza vântului depăşeşte 35km/h. Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre NE şi NV, primăvara fiind vânturi frecvente şi din direcţia SE. Aerul este curat, foarte bine oxigenat, conţinând în cantităţi mare ioni negativi.

1.4 Populaţie

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, la data de 1 iulie 2010 populaţia oraşului Sovata împreună cu localităţile componente a totalizat 9880 de locuitori.

La data ultimului recensământ al populaţiei, grupul populaţiei tinere (între 0 - 19 ani) a înregistrat un procent de 25 % raportat la totalul populaţiei. Grupul persoanelor aflate în prag de pensionare reprezintă 17% din populaţia localităţii, iar grupul celor cu vârstă activă este de 58%.

Structura pe sexe a populaţiei arată o majoritate a femeilor, la data recensământului din 2002 numărul locuitorilor de sex feminin reprezentând 51,01 % din populaţie. Etnia maghiară este prezentă într-un procent de 90,1 % raportat la numărul total al populaţiei, grupul etniei românilor constituie 7,82 % din totalul populaţiei, iar cea a romilor de aproape 2 %.